Scrisoarea a fost transmisă în contextul în care Planul de acţiune pentru gestionarea zgomotului în Municipiul Bucureşti a fost supus dezbaterii publice pe site-ul Primăriei Capitalei, până pe data de 9 aprilie. Proiectul a adunat peste 130 de comentarii din partea cetăţenilor, mare parte dintre ele solicitând includerea parcurilor în zonele de linişte, informează Agerpres.
Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Platformei de mediu pentru Bucureşti, parcurile sunt locuri de relaxare, joacă şi reconectare, iar în lipsa unor spaţii dedicate pentru concerte sau cluburi evenimentele „zgomotoase” ajung adesea în parcuri, cartiere sau în vecinătatea spitalelor.
„Zgomotul constant are efecte directe asupra sănătăţii fizice şi mintale, iar biodiversitatea urbană – deja fragilă – este şi ea afectată. Ce propun cetăţenii? Excluderea activităţilor comerciale cu sunet amplificat din parcuri, prin noul Plan Urbanistic General (PUG); definirea unor zone liniştite în fiecare parc, prin Planul de Acţiune pentru Gestionarea Zgomotului; tratarea acestor instrumente ca parte reală şi coerentă a planificării urbane. Bucureştiul are nevoie de parcuri pentru oameni şi natură, nu pentru difuzoare”, a subliniat sursa citată.
Printre organizaţiile semnatare se numără Grupul de Iniţiativă Civică Părinţi de Cireşari – Domenii/Griviţa, Grupul de Iniţiativă Civică Cişmigiu, Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti, GIC Parc Bazilescu, Asociaţia HaicuBicla, Asociaţia pentru Consum Sustenabil, Grupul de Iniţiativă Civică IOR-Titan, Asociaţia Nod Makerspace.
„Aşa cum o dovedeşte practica internaţională relevantă, activităţile economice din parcuri trebuie reduse la un minim necesar, principala funcţiune fiind relaxarea în natură. (…) Potrivit Directivei 2002/49/CE, expunerea prelungită la zgomot ridicat are efecte negative semnificative asupra sănătăţii, fiind asociată cu boli precum tulburările de somn, afecţiuni cardiovasculare, stres cronic şi probleme de concentrare, inclusiv la copii. Statele membre trebuie să elaboreze hărţi strategice de zgomot şi planuri de acţiune pentru reducerea expunerii, mai ales în zone urbane şi lângă infrastructuri mari de transport. În Bucureşti, peste 800.000 de persoane sunt afectate de poluarea fonică, conform acestor hărţi de zgomot”, se arată în scrisoarea deschisă.
„Deficitul cantitativ” de spaţii verzi (aproximativ 7 mp/locuitor) „impune ca cel puţin calitatea administrării” celor existente să fie la cel mai înalt nivel, au menţionat organizaţiile semnatare.
„Din hărţile strategice de zgomot reiese că principalele surse de poluare fonică din Bucureşti sunt traficul rutier, traficul feroviar/tramvaiul şi poluarea industrială, luând în calcul doar zgomotul de fond şi ignorând complet sursele de poluare fonică tranzitorii, care pot face la fel de mult rău prin recurenţa lor şi nivelul ridicat de intensitate. Dintre acestea, amintim câteva dintre cele mai des întâlnite: terasele şi cluburile care desfăşoară activităţi economice în interiorul parcurilor şi folosesc sunet amplificat, organizarea de festivaluri şi concerte în parcuri, artificiile, folosirea suflantelor sau zgomotul cauzat de efectele lucrărilor de mare infrastructură din oraş, precum cele aferente M6 şi reabilitarea reţelei termice”, au mai explicat semnatarii scrisorii.
