Peste 60 de ţări au semnat sâmbătă, la Hanoi, primul Tratat ONU împotriva criminalităţii cibernetice, în pofida opoziţiei unui grup improbabil de întreprinderi tehnologice şi de organizaţii de apărarea drepturilor, care-şi exprimă îngrijorarea faţă de o supraveghere a statului sporită, relatează AFP.
Acest nou cadru juridic internaţional vizează să consolideze cooperarea internţaională în lupta împotriva criminalităţii cibernetice – de la prnografie infantilă la escrocherii şi spălare de bani.
El umrează să intre în vigoare după ce este ratificat de fiecare dintre statele semnatare.
Secretarul general al ONU Antonio Guterres a salutat această ”etapă importantă”, adăugând că este ”doar începutul”.
”UN RĂSPUNS MONDIAL PUTERNIC”
”Zilnic, escrocherii sofisticate distrug familii, fură migranţi şi sifonează miliarde de dolari din economia noastră. Avem nevoie de un răspuns mondial puternic şi conectat”, a declarat el în ceremonia acstei semnări, în capitala vietnameză.
Convenţia ONU împotriva criminalităţii cibernetice a fost propusă pentru prima oară de către Rusia, în 2017, şi a fost aprobată prin consens anul trecut, după negocieri îndelungate.
Potrivit criticilor acesteia, câmpul ei prea larg poate conduce la abuzuri de putere şi poate permite reprimarea opozanţilor unui guvern în afara frontierelor ţării respective.
”Numeroase îngrijorări au fost exprimate în timpul negocierilor cu privire la faptul că acest lucru poate conduce la constrângerea întreprinderilor să împărtăşească date”, a declarat fondatoarea grupului de reflecţie Tech Global Institute, Sabhanaz Rashid Diya.
”Este aproape o marcă de fabrică a unor practici problematice ale unor ţări autoritariste, folosite împotriva jurnaliştilor”, a declarat ea AFP.
Vietnamul anunţa săptămâna aceasta că aproximativ 60 de ţări şi-au manifestat intenţia de a semna primul tratat.
GARANŢII ”SLABE”
”Criminalitatea cibernetică este o adevărată problemă mondială”, a recunoscut ea.
Industria escrocheriilor online a explodat în Asia de Sud-est în ultimii ani, iar mii de persoane sunt implicate în această activitate criminală care se soldează cu victime în întreaga lume, cu un prejudiciu de câteva miliarde de dolari pe an.
Sabhanaz Rashid Diya consideră că ”inclusiv statele democratice au nevoie să aibă un anumit grad de acces la date pe care nu-l pot avea prin mecanisme existente în prezent”.
Ţările democratice ar trebui să considere Convenţia ONU ca pe ”un document de compromis”, deoarece el conţine câteva clauze de protecţia a drepturilor omului, consideră ea.
Însă aproximativ zece ONG-uri – de apărarea drepturiloor omului – au denunţat garanţii ”slabe”.
Tratatul ”creează un dispozitiv legal care permite supravegherea, păstrarea şi schimbul de informaţii” între ţări, denunţă ele.
Grupuri din domeniul tehnologiei şi-au exprimat, la rândul lor, unele temeri.
Delegaţia la negocieri care a repreentat peste 160 de întreprinderi – inclusiv Meta, Dell şi grupul indian Infosys – boicotează ceremonia de semnare a tratatului, a anunţat şeful acesteia, Nick Ashton-Hart.
Grupurile tech au avertizat împotriva unei utilizări în vederea incriminării penale a cercetătorilor în domeniul securităţii cibernetice şi ”autorizării statelor să coopereze în vederea reprimării a aproape orice delict doresc”.
Nick Ashton-Hart a subliniat, în schimb, că un acord internaţional care se află în vigoare – Convenţia de la Budapesta privind securitatea cibernetică – conţine clauze care respectă drepturile omului.
Locul ales al semnării tratatului ONU a provocat reacţii din cauza reprimării disidenţilor de către Hanoi.
”Autorităţile vietnameze folosesc în mod sistematic legi pentru a cenzura şi reduce la tăcere orice critică online împotriva Guvernului”, denunţă Deborah Brown de la ONG-ul Human Rights Watch (HRW).
”Rusia şi-a pus toată greutatea în favoarea acestui tratat şi va fi cu siguranţă mulţumită de semnarea lui”, a declarat ea AFP.
”Cu toate acestea, o parte semnificativă a criminalităţii cibernetice mondiale vin din Rusia şi nu a fost niciodată nevoie de vreun tratat împotriva criminalităţii cibernetice în interiorul propriilor frontiere”, a adăugat ea.
