Cancerul pulmonar continuă să ocupe în România primul loc ca mortalitate, atunci când este vorba despre o boală oncologică, şi locul al doilea ca incidenţă. În fiecare an, în România sunt depistate peste 12.000 de noi cazuri de afecţiuni oncologice la nivelul plămânului. Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeş Timişoara a realizat un studiu retrospectiv cu privire la cancerul pulmonar, folosind inteligenţa artificială. Studiul a fost realizat împreună cu Universitatea Politehnica Timişoara.
Potrivit unui comunicat de presă de marţi, al unităţii sanitare, analiza retrospectivă a cuprins un eşantion de 4.206 pacienţi diagnosticaţi cu cancer pulmonar în decursul a 12 ani, care au fost consultaţi în cadrul Spitalului Victor Babeş Timişoara. Datele au fost procesate prin mai mulţi algoritmi pentru a identifica modele relevante şi a stratifica populaţia în funcţie de diverşi factori clinici şi demografici.
“Studiul se întinde pe o perioadă îndelungată, de 12 ani, dar, din analiza datelor, am constatat că în ultimii 5 ani a existat o creştere dramatică, de 80%, a numărului de pacienţi diagnosticaţi cu o boală oncologică. Analiza noastră arată că această creştere reflectă modificări epidemiologice reale, care depăşesc simplele influenţe ale perturbărilor din sistemul sanitar. Aceasta este susţinută atât de îmbătrânirea populaţiei în regiune, cât mai ales de îmbunătăţirea capacităţilor de diagnostic. Am reuşit să înfiinţăm un HUB imagistic ultraperformant la Spitalul Victor Babeş care cuprinde: două CT, două RMN-uri, dintre care unul de 3 Tesla, care ne ajută extrem de mult în diagnosticarea imagistică a bolilor oncologice. Dacă vorbim în cifre absolute, avem 5145 de internări cu diagnosticul de neoplasm pulmonar primar, în perioada 2013‑2024, şi 4206 pacienţi unici care au fost trataţi în cadrul spitalului. În plus, vorbim de aproape o dublare a cazurilor în ultimii doi ani, mă refer la 2022‑2024, când am înregistrat 624 de cazuri/an, faţă de perioada 2013‑2020, când au fost diagnosticate 345/an. Iar pentru 2025 cifra este în creştere. Proiecţia pentru acest an este de 700 de cazuri noi. Trebuie spus că din studiu a fost eliminată perioada de pandemie, de doi ani, când spitalul a tratat îndeosebi pacienţi cu Covid 19”, a declarat prof. univ. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, managerul Spitalului de Boli Infecţioase Timişoara.
Conform sursei citate, studiul a reuşit să identifice fenotipuri distincte de pacienţi prin metode de învăţare automată nesupravegheată şi să caracterizeze factorii contribuitori, incluzând modificările demografice, schimbările din sistemul medical şi variaţiile geografice. De exemplu, din analiza comorbidităţilor, a reieşit că în cazul BPOC-ului impactul direct este între 44 şi 80 la sută, iar astmul are o influenţă de până la 15 la sută. O altă boală respiratorie, emfizemul impactează direct cu până la 42 la sută, iar bronşectaziile între 18 şi 31 la sută. Toate cifrele sunt însă corelate în diverse proporţii cu poluarea.
“Din păcate, nu am atins încă vârful, pentru că vorbim de expuneri la diverşi factori, fumat, azbest, şi aşa mai departe, din anii 1990‑2000. Ne aşteptăm ca numărul cancerelor pulmonare să crească în continuare, într-un procent ridicat, până în 2035. Pentru a lupta împotriva acestui flagel, pe lângă politicile publice, ar fi necesară luarea mai multor măsuri, printre care standardizarea şi uniformizarea digitală a raportării patologiei, crearea unei baze de date oncologice digitale, implementarea unui sistem de arhivare digitală a imaginilor patologice, folosirea pe scară largă a telemedicinei, înfiinţarea unor centre satelit în zonele cu densitate înaltă pentru servicii de bază cu componentă multidisciplinară, dar şi dezvoltarea unei baze de date oncologice la nivel judeţean. Vreau să le mulţumesc specialiştilor de la Universitatea Politehnică Timişoara care, plecând de la datele noastre, folosind inteligenţa artificială, ne-au ajutat să realizăm acest studiu”, a adpugat Cristian Oancea.
Pentru realizarea studiului, informaţiile au fost extrase din sistemul digital al spitalului, folosindu-se anumite date precum clasificarea statusului de fumător şi calcularea expunerii în pachete-an standardizate manual de către trei investigatori clinici independenţi, utilizând protocoale validate.
“Analiza computerizată a procesat simultan 761 de caracteristici clinice, patologice şi geografice ale pacienţilor – de la datele de bază (vârstă, sex) până la profilul genetic al tumorilor. Algoritmul a identificat singur pattern-uri în această cantitate uriaşă de date, nu am influenţat analiza prin presupunerile cercetătorilor, revelând cinci grupuri distincte de pacienţi cu nevoi terapeutice diferite. Validarea prin metode statistice multiple a confirmat că aceste grupuri nu sunt întâmplătoare, ci reprezintă diferenţe reale în depistarea şi evoluţia bolii. Geocodificarea pacienţilor a permis analiza distribuţiei spaţiale a bolii, clasificând reşedinţa la momentul internării în patru categorii: centrul metropolitan Timişoara, zonele suburbane, zonele rurale din judeţul Timiş şi cazurile din afara judeţului. Această abordare a dat detalii interesante, cum ar fi concentrarea fumătorilor extremi în zonele rurale”, a declarat dr. ing. Versavia Ancuşa de la Universitatea Politehnica Timişoara.
Studiul, care a fost publicat în revista internaţionala “Cancer”, una dintre cele mai prestigioase publicaţii în domeniul oncologiei, a demonstrat şi faptul că Spitalul Victor Babeş a devenit centru de referinţă regional în oncologia pulmonară. Peste 37% din pacienţii cu cancer de plămân investigaţi şi trataţi în unitatea sanitară provin din afara judeţului Timiş.
