Fostul premier Petre Roman, care s-a prezentat, miercuri, la Parchetul General, a afirmat că nu există nici cea mai mică dovadă ca ar fi fost implicat în aducerea minerilor în Bucureşti în 13 – 15 iunie 1990 şi consideră că această învinuire care i se aduce este profund nedreaptă, precizând că nu avea niciun interes să organizeze un complet şi o represiune.
”Această în învinuire este profund nedreaptă şi am să vă expun de ce. Ce interes aveam eu, mai mult decât atât, cum aş fi putut eu, profesor, cercetător, trecut prin baricada de la Inter, unde au fost 39 de tineri camarazi de-ai mei ucişi de gloanţele trase la ordinul lui Ceauşescu. Angajez România pe drumul spre Uniunea Europeană, spre NATO. Această angajare am făcut-o, ca să spun aşa categoric şi fără niciun fel de îndoială şi ezitare. Deci cum aş fi putut eu, ce interes aveam ca să organizez, să fac un complot, o represiune împotriva cui? Împotriva unor oameni care, constatarea evidentă este că de două luni blocau traficul în Piaţa Universităţii, dar, încă o dată, eu eram cel venit de pe baricadele libertăţii şi democraţiei”, a afirmat Petre Roman.
Întrebat dacă a fost cooptat de preşedintele de atunci Ion Iliescu în acest plan, fostul premier a răspuns: ”Nu există niciun asemenea plan în care eu să fi fost prezent, niciun fel”.
El a prezentat şi contextul în care au avut loc acele evenimente.
”Eram după alegerile libere, câştigasem alegerile cu 67%. Anunţasem programul de reformă pentru a crea în România o democraţie liberală cu o economie de piaţă. Eram deja angajat pe drumul ăsta şi, mai mult decât atâta, ca dovadă evidentă că aşa stau lucrurile este că la două săptămâni, nu mai mult, la două săptămâni după aceste evenimente, am fost votat în Parlamentul României pentru funcţia de prim-ministru fără vreun vot împotrivă. Erau în Parlamentul României toate partidele istorice. Nu a fost niciun vot împotriva mea şi asta la două săptămâni. Asta-i dovadă mai mult decât evidentă că eu reprezentam în acel moment speranţa reală a reformei”, a transmis Petre Roman.
El a mai adăugat că nu există nicio dovadă că ar fi fost implicat în aducerea minerilor.
”Nu există nicio dovadă că aş fi fost eu angajat în aducerea minerilor şi s-a întâmplat ceea ce ştiţi foarte bine şi am declarat în 16 iunie. Am făcut o conferinţă de presă şi am spus: ceea s-a întâmplat acolo a fost cu implicarea evidentă a oamenilor fostei Securităţi. Atunci am spus pe 16 iunie, chestia asta m-a costat, pentru că după puciul de la Moscova, guvernul Roman a dat cea mai categorică poziţie împotriva puciului şi la scurt timp după aceea au mai adus 10.000 de mineri şi printr-o lovitură de stat, ce au făcut? Au dat jos guvernul Roman. Eu pot să vă spun că n-am avut niciun fel de legătură cu această învinuire, că este profund nedreaptă”, a mai afirmat Petre Roman în faţa Parchetului General.
El este urmărit penal în Dosarul Mineriadei alături de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cosma şi generalii Vasile Dobrinoiu şi Petre Petre.
”În luna iunie 1990, persoane cu funcţie de decizie în statul român la acel moment, printre care Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutaţi de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau – printre care Măgureanu Virgil – directorul SRI, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”, arată procurorii în .
Petre Roman, în calitate de fost prim-ministru în perioada 26 decembrie 1989 – 26 septembrie 1991, este cercetat pentru infracţiuni contra umanităţii ”în variantele normative prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, care fac obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare
