„Rapoartele despre iluzii, psihoză de inteligență artificială și atașamente nesănătoase continuă să crească. Și, oricât de greu ar fi de auzit, acest lucru nu este limitat doar la persoanele cu probleme preexistente de sănătate mintală”, a scris Suleyman pe X. El a subliniat că ignorarea acestor cazuri doar contribuie la amplificarea fenomenului.
Deși nu este un termen clinic acceptat, „psihoza AI” descrie persoane care devin detașate de realitate după interacțiunea cu chatboți precum ChatGPT, Claude sau Grok.
Suleyman a mai afirmat că „AI aparent conștientă” îl ține „treaz noaptea”. Deși inteligența artificială nu este conștientă în niciun sens uman, percepția publicului poate avea efecte periculoase. „Conștiința este un fundament al drepturilor omului, morale și legale. Cine sau ce o posedă este extrem de important”, a scris el.
Suleyman a cerut companiilor să nu sugereze sau să promoveze ideea că AI este conștientă. „Ar trebui să ne concentrăm pe bunăstarea și drepturile oamenilor, animalelor și naturii de pe planetă. Conștiința AI este o pantă alunecoasă către drepturi, bunăstare și cetățenie”, a adăugat el.
Dr. Susan Shelmerdine, specialist în imagistică medicală și cadru didactic în domeniul AI, a declarat pentru BBC că, într-o zi, medicii ar putea întreba pacienții cât de mult utilizează inteligența artificială, în același mod în care îi întreabă în prezent despre fumat sau consumul de alcool.
