Piaţa tratamentelor pentru obezitate şi diabet intră într-o nouă fază de creştere, dominată de Eli Lilly şi Novo Nordisk, dar presată de chestiuni-cheie precum acoperirea de către asigurări, preţuri, proliferarea versiunilor compuse şi apariţia pastilelor orale, relatează CNBC.
Eli Lilly conduce în injecţiile GLP-1: la rezultatele trimestriale, compania a indicat al cincilea trimestru consecutiv de câştig de cotă, ajungând la aproape 6 din 10 reţete în clasa injectabilelor pentru obezitate şi diabet.
Date actuale şi studii arată că Zepbound (tirzepatidă) produce scăderi ponderale mai mari decât Wegovy (semaglutidă), iar Mounjaro este perceput drept superior Ozempic în diabet.
Novo Nordisk a pierdut teren, pe fondul problemelor de lanţ de aprovizionare, al extinderii compuşilor şi al datelor sub aşteptări pentru unele proiecte; a redus estimările, a schimbat CEO-ul şi a anunţat reduceri de personal.
Preparea medicamentelor în farmacii rămâne un punct sensibil. Deşi FDA a declarat încetarea penuriilor pentru tirzepatidă şi semaglutidă (ceea ce restrânge legal prepararea în masă), aproximativ 1 milion de pacienţi din SUA folosesc în continuare GLP-1 compuse. Atât Lilly, cât şi Novo urmăresc în instanţă entităţi care produc sau comercializează astfel de alternative, cu rezultate mixte, în timp ce supravegherea farmaciilor 503A ţine preponderent de state.
Accesul este limitat în continuare de acoperirea asigurărilor. Numeroase planuri (inclusiv Medicare) rambursează GLP-1-urile în diabet, dar nu şi în obezitate, unde costul de listă se apropie de 1.000 de dolari pe lună. Programele pentru plătitori cash ale Lilly şi Novo reduc factura (aprox. 500 de dolari), iar tot mai mulţi angajatori includ treptat acoperirea, mai ales pe măsură ce apar noi indicaţii (scăderea riscului cardiovascular, apneea de somn, boala hepatică grasă).
Administraţia SUA pregăteşte proiecte-pilot pentru acoperire extinsă în Medicare/Medicaid, ceea ce ar putea antrena şi asigurătorii privaţi.
Următoarea rundă: pastilele. Novo Nordisk ar putea obţine aprobare pentru semaglutida orală 25 mg în obezitate până la finele anului, prima alternativă fără ac.
Eli Lilly mizează pe orforglipron (moleculă mică, absorbţie mai facilă, fără restricţii alimentare), cu plan de lansare globală ”în jurul anului viitor”.
Estimările Goldman Sachs sugerează că pilulele zilnice ar putea ajunge la 24% din piaţa globală a scăderii în greutate în 2030 (circa 22 mld. dolari), cu o cotă potenţială majoritară pentru orforglipron. Totuşi, mulţi clinicieni cred că injecţiile, mai eficiente şi frecvent mai bine tolerate, vor domina în continuare; preţul va fi decisiv pentru adopţia formelor orale, mai ales dacă eficacitatea lor este uşor inferioară.
Competiţia vine din urmă, dar este la distanţă. MariTide (Amgen) a intrat în faze finale, cu administrare lunară sau mai rar şi mecanism diferit, însă tolerabilitatea trebuie îmbunătăţită (escaladare mai lentă în faza 3).
Alte proiecte vizează noi hormoni intestinali, inclusiv analogi de amilină, pentru pacienţii care răspund suboptimal la GLP-1.
Companiile din categoria Big Pharma au semnat acorduri cu dezvoltatori mai mici, inclusiv din China, însă multe molecule sunt încă la mijloc de drum clinic; parteneriatele, mai degrabă decât achiziţiile, par calea realistă până la validarea în faza 3.
Pe ansamblu, cererea rămâne foarte puternică, iar capacitatea de producţie se extinde. Ritmul de creştere pe termen mediu va depinde de trei pârghii: deciziile de preţ ale liderilor (şi negocierile publice – ex. semaglutida intră în discuţii de preţ Medicare în 2027), lărgirea acoperirii asigurărilor şi succesul clinic/comercial al pastilelor.
Dacă aceste elemente se vor alinia, piaţa ar putea atinge 90–100 de miliarde de dolari spre finalul deceniului, cu Lilly în poziţie de lider, Novo în reconstrucţie şi noi competitori gata să ocupe nişe de tolerabilitate, frecvenţă de administrare şi acces.
