„Noi nu vom participa la scenarii în care securitatea europeană şi americană se disociază, cum ar fi de exemplu desfăşurarea de soldaţi europeni fără angajamentul total din partea Statele Unite”, a indicat această sursă, neprecizată, dar care a insistat că asigurarea unei păci durabile în Ucraina trebuie să fie „o sarcină transatlanică”, relatează Agerpres.
Reacţia survine după ce Administraţia noului preşedinte american Donald Trump le-a transmis statelor europene un chestionar prin care doreşte să afle dacă acestea pot participa cu trupe la o forţă de menţinere a păcii în Ucraina, iar dacă doresc să participe să precizeze capacităţile lor disponibile şi de asemenea ce ar avea nevoie din partea Washingtonului în acest demers.
Statele europene au avut până în prezent reacţii mixte faţă de participarea la o ipotetică misiune de menţinere a păcii în Ucraina. Astfel, în timp ce Regatul Unit, Ţările de Jos (Olanda) sau Belgia şi-au manifestat deja disponibilitatea de a trimite trupe, Polonia şi Slovacia au anunţat că nu vor participa, în timp ce Germania consideră „prematură” discuţia pe acest subiect.
Premierul polonez Donald Tusk a subliniat că ţările dispuse să ofere Ucrainei garanţii de securitate trebuie mai întâi să fie sigure că pot pune în aplicare astfel de garanţii.
Europenii şi NATO în mini-summit la Paris, pentru a răspunde ”accelerării” lui Trump în Ucraina
Aproximativ zece lideri din state membre ale Uniunii Europene şi secretarul general al NATO se reunesc luni, la Paris, cu obiectivul de a defini un răspuns comun în securitatea Bătrânului Continent şi de a înfrunta ”accelerarea” administraţiei americane cu privire la Ucraina, relatează AFP, conform News.ro.
Regatul Unit s-a declarat duminică pregătit să trimită, ”dacă este necesar”, trupe ”pe teren” în Ucraina, care să ”contribuie la garanţiile de securitate” ale acestei ţări.
Londrei, un aliat de prim-plan al Kievului, i-ar plăcea să joace un rol de facilitator între Statele Unite şi europeni, iar premierul britanic Keir Starmer a anunţat că urmează să se întâlnească ”în zilele următoare” cu preşedintele american Donald Trump.
Suedia a anunţat luni că ”nu exclude” să trimită militari în Ucraina, dacă negocierile permit instalarea unei ”păci drepte şi durabile”.
Duminică seara, cancelarul german Olaf Scholz a avertizat la televiziunea RTL- Germania că negocieri cu privire la Ucraina ”nu pot funcţiona” fără europeni; nu vor exista ”garanţii de securitate” ale Ucrainei ”pe care nu le vom fi conceput şi acceptat noi înşine”.
Reuniunea de la Paris are loc cu o zi înaintea unor negocieri prevăzute marţi în Arabia Saudită între oficiali de rang înalt ruşi şi americani. Ele vizează ”restabilirea” relaţiilor între Moscova şi Washington şi vor privi totodată ”posibile negocieri cu privire la Ucraina”, a anunţat un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
O întâlnire ar putea avea loc ”foarte curând” între Putin şi Trump, care au discutat la telefon în ultimele zile, anunţă preşedintele american.
O Conferinţă a Securităţii s-a încheiat duminică la Munchen, în Germania, unde discursul ostil al vicepreşedintelui american J.D. Vance faţă de aliaţii săi i-a siderat pe europeni.
”Considerăm că există, în consecinţă, o accelerare în dosarul ucrainean, o consecinţă totodată a ceea ce spun lideriii americani, o necesitate ca europenii să facă mai mult, mai bine şi mai coerent pentru securitatea noastră colectivă”, a subliniat duminică un consilier al preşedintelui francez Emmanuel Macron.
Vor fi prezenţi la această reuniune – prezentată drept informală – Macron, şefii guvernelor din Germania Olaf Scholz, Regatul Unit Keir Starmer, Italia Giorgia Meloni, Polonia Donald Tusk, Spania Pedro Sanchez, Olanda Dick Schoof şi Danemarca Mette Frederiksen, dar şi preşedintele Consiliului European Antiono Costa, preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen şi secretarul general al NATO Mark Rutte.
Ungaria a denunţat ”lideri europeni frustraţi, pro-război şi anti-Trump (care) se reunesc pentru a împiedica un acord de pace în Ucraina”, potrivit şefului diplomaţkiiei ungare Peter Szijjarto.
Relaţia transatlantică traversează o perioadă delicată, iar iniţiativele lui Donald Trump îi îngrijorează pe europeni, care se tem să fie excluşi de la un proces într-un dosar care-i priveşte în mod direct.
Iniţaitivele americane ”sunt o şansă, în sensul în care pot permite o accelerare a ieşirii din Războiul din Ucraina, dar este evident că trebuie să aşteptăm şi să vedem în ce condiţii poate avea loc ieşirea din război”, a subliniat un consilier prezidenţial francez.
GARANŢII DE SECURITATE
Ucraina intră la 24 februarie în al patrulea an de război, declanşat de invazia la scară mare a Rusiei.
Ea a atacat cu drone o oleoduct care asigură o legătură între Marea Caspică şi Marea Neagră prin sudul Rusiei, a anunţat luni compania care îl exploatează.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a încemnat pe europeni să evite un acord forjat de către americani ”pe la spatele” Kievului şi Europei.
”Pe terem scurt, va trebui să garantăm ca pacea în Ucraina să fie durabilă. Iar pe termen scurt americanii îşi vor revizui foarte sigur nivelul angajamentului, inclusiv pe plan geografic, în NATO: asta ne cere nouă să ne trezim cu adevărat şi chiar să facem un salt înainte, pentru a ne ocupa locul în securitatea continentului european”, a rezumat duminică, la postul LCI, şeful diplomaţiei franceze Jean-Noël Barrot.
Barrot a anunţat că sunt în curs negocieri cu privire la desfăşurarea de trupe – franceze, britanice şi poloneze – care să garanteze o viitoare încetare a focului şi o ”pace durabilă” în Ucraina.
”Într-un fel sau altul vom participa la negocierile” privind Ucraina, a subliniat şeful diplomaţiei franceze, în contextul în care emisarul special al lui Trump, Keith Kellogg, a sugerat contrariul la Conferinţa Securităţii de la Munchen (MSC).
”Eu fac parte din şcoala realistă, cred că asta nu se va întâmpla”, a declarat Kellogg, care urma să se întâlnească luni, la Bruxelles, cu secertarul general al NATO Mark Rutte.
Barrot a respins orice revenire a Rusiei în cadrul G7, ”de neimaginat în prezent”, după ce Donald Trump şi-a exprimat această dorinţă.
Moscova a fost exclusă din acest forum diplomatic după ce a anexat Crimeea în 2014.
