Conform unui comunicat remis vineri AGERPRES, Ministerul Energiei a promovat în Guvern ordonanţa de urgenţă privind acordarea unui ajutor pentru Valea Jiului, în scopul asigurării unei tranziţii echitabile pentru mineri.
În plus, a fost aprobat şi proiectul de act normativ pentru aprobarea actualizării Planului de acţiuni preventive privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale în România, precizează sursa citată.
„Planul elaborat de Ministerul Energiei, rezultat al consultărilor cu diverse entităţi din sectorul gazelor naturale şi al energiei electrice, reprezintă un document esenţial pentru asigurarea securităţii furnizării gazelor în România. Acesta oferă o analiză detaliată a sistemului naţional de gaze, a reţelei regionale şi a riscurilor asociate, propunând măsuri concrete pentru a garanta un flux continuu şi sigur de gaze naturale. Acest plan reprezintă un instrument strategic pentru România, care abordează complexitatea sectorului gazelor naturale şi propune soluţii viabile pentru a asigura o aprovizionare sigură şi continuă cu gaze naturale, protejând interesele tuturor consumatorilor. În egală măsură, sunt conştient de provocările cu care se confruntă comunităţile din Valea Jiului, o regiune cu o tradiţie minieră profundă şi un simbol al industriei extractive româneşti. Mii de familii şi-au construit existenţa în jurul acestei industrii, iar tranziţia energetică trebuie să aibă în centrul său oamenii şi bunăstarea lor. Tocmai de aceea, în şedinţa de Guvern a fost aprobată o ordonanţă de urgenţă menită să sprijine tranziţia echitabilă a minerilor şi să asigure siguranţa exploatărilor miniere rămase”, a declarat ministrul Energiei, citat în comunicat.
La iniţiativa Ministerului Energiei, în şedinţa de Guvern de joi, 13 martie 2025, a fost aprobată ordonanţa de urgenţă privind acordarea unui ajutor pentru Valea Jiului, în scopul asigurării unei tranziţii echitabile pentru minerii din Valea Jiului şi pentru punerea în siguranţă a exploatărilor şi prevenirea autoaprinderii zăcămintelor rămase.
„Ordonanţa de urgenţă asigură implementarea etapizată a măsurilor de punere în siguranţă a minelor, în conformitate cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi cu Decizia 2010/787/UE privind ajutorul de stat pentru minele necompetitive, fără a afecta securitatea energetică a României”, se mai precizează în comunicat.
Astfel, prevederile ordonanţei vizează alocarea sumei de 3,93 miliarde de lei sub formă de granturi pentru punerea în siguranţă a minelor Lonea, Lupeni, Livezeni şi Vulcan până în 2032. Fondurile sunt destinate asigurării condiţiilor de siguranţă în subteran, reconversiei profesionale, ecologizării şi reabilitării zonelor miniere, menţionează ministrul.
Din această sumă, peste 225 milioane de lei sunt alocaţi pentru plăţi compensatorii destinate minerilor afectaţi de acest proces, iar 5,97 milioane de lei sunt prevăzuţi pentru programe de reconversie profesională, facilitând integrarea foştilor mineri pe piaţa muncii.
Ordonanţa prevede, de asemenea, că Electrocentrale Paroşeni va asigura neutralizarea huilei rezultate până în 2030, prevenind poluarea suplimentară, iar punerea în siguranţă a unităţilor miniere necompetitive va fi realizată controlat, evitând pericolele de subsidenţă, gaze grizu şi inundaţii.
Totodată, Guvernul României are în vedere asigurarea tranziţiei economice şi sociale a regiunii prin crearea premiselor pentru noi investiţii în energie regenerabilă şi gaze naturale, încurajarea înfiinţării unor companii de proiect pentru producţia biocombustibililor pe bază de biomasă, dezvoltarea centralelor fotovoltaice sau centralelor pe gaz pentru a menţine Valea Jiului pe harta producătorilor de energie la nivel naţional, se mai spune în document.
Potrivit sursei citate, Planul de acţiuni este elaborat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1938/2017 al Parlamentului European şi al Consiliului şi defineşte responsabilităţile şi obligaţiile pentru întreprinderi, autorităţi naţionale şi Comisia Europeană şi solicită Statelor membre să stabilească, din timp, gestionarea eficientă a situaţiilor de criză şi să instituie măsuri sub formă de acţiuni preventive şi planuri de urgenţă.
Planul a fost elaborat de Ministerul Energiei în urma consultării întreprinderilor din sectorul gazelor naturale, a organizaţiilor relevante care reprezintă interesele clienţilor casnici şi industriali de gaze, a producătorilor de energie electrică şi a operatorului de transport şi de sistem de energie electrică şi cuprinde elemente precum: descrierea sistemului de gaze naturale din România; descrierea consolidată a reţelei regionale de gaze naturale pentru fiecare grup de risc la care participă România, precum şi rezultatele relevante ale evaluării comune şi a evaluării naţionale a riscurilor efectuate în conformitate cu prevederile art. 7 din Regulament, care includ lista scenariilor evaluate şi o descriere a ipotezelor aplicate pentru fiecare scenariu, precum şi riscurile identificate şi concluziile evaluării riscurilor.
De asemenea, planul mai cuprinde, printre altele, descrierea modului de conformare cu standardul privind infrastructura, incluzând calcularea formulei N-1 nivel naţional, principalele valori utilizate pentru formula N-1, opţiunile alternative de conformare cu acest standard şi capacităţile bidirecţionale existente şi descrierea măsurilor adoptate în scopul conformării cu standardul de furnizare, incluzând definiţia clienţilor protejaţi, categoriile de clienţi vizate şi consumul lor anual de gaze (per categorie, valoare netă şi procentaj din consumul final anual naţional de gaze), volumele de gaze necesare, capacităţile necesare şi măsurile în vigoare pentru a se conforma.
Totodată, planul mai cuprinde descrierea măsurilor preventive existente sau care urmează a fi adoptate, incluzând o descriere a dimensiunii lor naţionale şi regionale, impactul lor economic şi asupra clienţilor, precum şi alte măsuri şi obligaţii care au fost impuse întreprinderilor din sectorul gazelor naturale, întreprinderilor din domeniul energiei electrice, dacă este cazul, şi altor organisme relevante care pot avea un impact asupra siguranţei furnizării de gaze, cum ar fi obligaţiile referitoare la funcţionarea sigură a reţelei de gaze.
Planul cuprinde şi descrierea viitoarelor proiecte de infrastructură, inclusiv proiectele de interes comun; obligaţiile de serviciu public legate de siguranţa furnizării; consultările cu părţile interesate; dimensiunea regională, incluzând calcularea formulei N-1 la nivelul fiecărui grup de risc la care participă România şi mecanismele dezvoltate pentru cooperare între statele membre.
