Planul de pace polonez: Referendum și mandat ONU pentru Crimeea

„L-am putea supune unui mandat al ONU cu misiunea de a pregăti un referendum echitabil după stabilirea cine sunt rezidenții legali și așa mai departe… Și l-am putea amâna cu 20 de ani”, a sugerat Sikorski ca o opțiune posibilă, potrivit agentie de stiri.

Rusia a ocupat ilegal Crimeea din 2014, stârnind condamnări și sancțiuni internaționale. Peninsula rămâne recunoscută la nivel internațional ca teritoriu suveran al Ucrainei.

„Crimeea este importantă din punct de vedere simbolic pentru Rusia, și mai ales pentru (președintele rus Vladimir) Putin, dar importantă strategic pentru Ucraina. Prin urmare, nu văd cum vor putea ajunge la un acord fără a demilitariza Crimeea”, a spus Sikorski.

Ministrul polonez și-a exprimat, de asemenea, convingerea că Occidentul a făcut o greșeală atunci când i-ar fi spus Ucrainei să nu lupte pentru Crimeea în 2014.

„Dacă ucrainenii ar fi luptat în Crimeea, chiar și simbolic, el (președintele rus Vladimir Putin) probabil nu ar fi decis (să atace) Donbasul”, a spus Sikorski.

Unele dintre comentariile lui Sikorski au determinat o respingere în Ucraina, și anume în rândul comunității tătarilor din Crimeea.

Mejlis, organul executiv-reprezentant al tătarilor din Crimeea, a denunţat propunerea privind statutul Crimeei ca fiind „inacceptabilă şi cinică”.

„Crimeea este un teritoriu ocupat temporar al Ucrainei, iar primul pas către instaurarea păcii ar trebui să fie retragerea forțelor de ocupație ruse de pe teritoriul peninsulei”, se arată în comunicat.

Mejlis consideră, de asemenea, orice dispute privind „legalitatea” locuitorilor peninsulei ca fiind „inutile și inadecvate”.

„Conform legislației ucrainene și internaționale, „rezidenții legali” ai Crimeei sunt exclusiv cetățeni ai Ucrainei și persoane care și-au stabilit reședința permanentă sau temporară în conformitate cu legislația ucraineană”, a spus Mejlis.

Până la 800.000 de cetățeni ruși s-au stabilit ilegal în Crimeea de la începutul ocupației în 2014, au declarat anul trecut autoritățile ucrainene. Stăpânirea Rusiei a fost, de asemenea, însoțită de represiunea și persecuția sistematică a ucrainenilor și tătarilor din Crimeea.

„Crimeea este Ucraina. Rusia a încălcat legea internațională și trebuie trasă la răspundere pentru asta”, a declarat șeful Biroului Prezidențial Andrii Yermak pe canalul său Telegram pe 19 septembrie, fără a face referire în mod explicit la comentariile lui Sikorski.

Tamila Tasheva, reprezentantul prezidențial pentru Crimeea, a calificat declarațiile ministrului „nefericite, mai ales având în vedere evenimentele care au avut loc din 2014”.

„După ocuparea ilegală a Crimeei în 2014, locuitorii peninsulei au suferit încălcări sistematice ale drepturilor omului, persecuție și represiune”, a spus Tasheva.

„Acest lucru se aplică în special tătarilor din Crimeea și ucrainenilor care se confruntă cu discriminare, detenții ilegale și restricții ale libertății de exprimare și de religie”.

Ucraina rămâne fermă în ceea ce privește planul său de pace în 10 puncte, care include restabilirea completă a integrității teritoriale, a spus Tasheva, exprimând speranța pentru „mai multă solidaritate și sprijin din partea partenerilor noștri internaționali în combaterea agresiunii și protejarea principiilor dreptului internațional”.

În timp ce Polonia a fost un aliat cheie al Ucrainei în timpul războiului pe scară largă cu Rusia, călătoria lui Sikorski la Kiev a fost însoțită de o atmosferă neliniștită.

Întâlnirea președintelui Volodymyr Zelensky cu Sikorski din 13 septembrie „a fost extrem de tensionată; ar putea fi chiar descrisă ca o dispută”, a scris publicația poloneză Onet.

Se pare că delegația poloneză a fost surprinsă de tonul lui Zelensky, care a criticat presupusa lipsă a sprijinului Varșoviei în integrarea Ucrainei în UE și a cerut mai multe provizii militare.

De asemenea, șeful statului ucrainean i-a chemat pe liderii polonezi pentru că au adus în discuție chestiunea masacrului de la Volyn în situația actuală.

Aceasta se referă la masacrul din 1943 a zeci de mii de polonezi de către membri ai Armatei Insurgente Ucrainene (UPA) în Volyn ocupată de naziști, o regiune care făcea odinioară parte a Poloniei și acum face parte din Ucraina. Mii de ucraineni au fost uciși ca răzbunare.

Kievul și Varșovia nu au confirmat public nicio dispută în timpul discuțiilor.

 

discursul de adio al lui Jens Stoltenberg: Izolaţionismul nu va garanta securitatea nimănui

Adina Vălean: Nu am fost la Consiliul Naţional al PNL, chiar m-am gândit dacă nu ar fi trebuit să fiu invitată / Nu am avut un interlocutor la PNL, pentru temele europene / Am lucrat bine cu Mircea Geoană, mai mult decât cu preşedintele PNL