Reforma salariului minim, una dintre cele 10 propuse în document în vederea ajustării deficitului bugetar, introduce un sistem de stabilire a salariului minim brut bazat pe rata inflaţiei, asigurând în acelaşi timp că salariul minim rămâne într-un anumit interval relativ raportat la salariul mediu.
„Prin ajustarea salariului minim brut în funcţie de rata inflaţiei prognozate, această reformă asigură că puterea de cumpărare a lucrătorilor cu venituri mici este păstrată în ciuda creşterii costului vieţii. Acest aspect este esenţial pentru menţinerea stabilităţii sociale, reducerea sărăciei şi garantarea faptului că cei mai vulnerabili lucrători pot continua să-şi permită bunuri şi servicii de bază, în special în perioade de volatilitate economică. Protejarea veniturilor lucrătorilor în acest mod ajută la consolidarea unei economii mai reziliente, unde cheltuielile consumatorilor rămân stabile, chiar şi în perioade de inflaţie”, se precizează în documentul citat.
Cât priveşte ajustările legate de productivitate, planul prevede că, în cazul în care salariul minim ajustat scade sub pragul de 45% în raport cu salariul mediu, o ajustare suplimentară legată de creşterea productivităţii (măsurată prin PIB real per populaţie ocupată) asigură că majorările salariale sunt legate de performanţa economică generală.
Astfel, dacă noul raport între salariul minim brut ajustat şi salariul mediu brut prognozat pentru anul următor este sub pragul de 45%, salariul minim brut suplimentar poate fi, de asemenea, ajustat cu un procent cuprins între 0% – 50% din rata de creştere a productivităţii prognozate, dar fără a depăşi pragul de 50% între salariul minim brut şi salariul mediu brut.
„Acest sistem echilibrează echitatea şi sustenabilitatea economică, recompensând lucrătorii pentru contribuţiile lor la productivitate, asigurând totodată că creşterile salariale nu depăşesc capacitatea economiei de a le susţine. Menţinerea unui prag de 50% între salariul minim brut şi salariul mediu asigură că creşterea salariilor rămâne într-un interval sustenabil, contribuind la rezilienţa şi stabilitatea economică generală. Această măsură abordează şi obiectivul UE de a promova salarii echitabile şi de a preveni lărgirea decalajului de venituri între lucrătorii cu salarii mici şi cei cu salarii medii”, se mai explică în document.
Planul bugetar-structural pe termen mediu are ca scop sprijinirea extinderii perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la şapte ani şi combină reformele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu reforme suplimentare.
Conform sursei citate, deficitul bugetar estimat pentru 2024, după metodologia ESA, va de 7,9% din PIB, nivel de la care se va proiecta traiectoria de ajustare a acestuia.
Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu a fost prezentat în dezbatere publică în data de 16 octombrie a.c. în Consiliul Naţional Tripartit. De asemenea, în data de 25 octombrie a avut loc consultarea cu reprezentanţii mediului de afaceri la sediul Ministerului Finanţelor, precum şi cu structurile asociative ale autoritaţilor publice locale în sistem videoconferinţă.
Acesta urmează să fie transmis săptămâna viitoare Comisiei Europene, care şi-a dat acordul de principiu pe el, au precizat, pentru AGERPRES, surse guvernamentale.
Planul bugetar-structural n… by florinpuscas
