Centrul pentru Cercetări Economice Europene (ZEW), cu sediul la Mannheim, a afirmat, de asemenea, într-un studiu că aproximativ una din trei țări și-ar putea îndeplini obiectivele climatice pur și simplu prin reducerea subvențiilor pentru combustibilii fosili, cum ar fi cărbunele, petrolul și gazele.
Germania rămâne de departe cel mai mare subvenționator de combustibili fosili din Uniunea Europeană, oferind aproximativ 41 de miliarde de euro (48,33 miliarde de dolari) în subvenții guvernamentale pentru cărbune, petrol și gaze în 2023, potrivit agenției de mediu a UE, peste 60% din totalul UE în acel an.
Planul guvernului de a utiliza Fondul pentru Climă și Transformare al Germaniei, finanțat în principal prin comercializarea certificatelor de emisii de CO2, pentru a reduce prețurile la gaze a atras critici din partea grupurilor de mediu, care susțin că se irosesc bani publici pentru a sprijini industria gazelor fosile, care dăunează climei.
Prin luarea în considerare a costurilor ascunse ale combustibililor fosili, cum ar fi daunele aduse sănătății și mediului, guvernele ar putea colecta venituri fiscale suplimentare echivalente cu aproape 5% din consumul total, a precizat acesta, unele regiuni înregistrând chiar mai multe.
Studiul a arătat că reducerea subvențiilor ar ajuta la evitarea costurilor majore cauzate de schimbările climatice, echilibrând impactul prețurilor mai mari la energie.
Subvențiile directe pentru combustibilii fosili reprezintă aproximativ 1,3% din producția economică totală a lumii, în timp ce subvențiile indirecte, cum ar fi costurile poluării și daunele aduse sănătății, care nu sunt incluse în prețurile energiei, adaugă încă 5,8%.
În total, acestea reprezintă aproape 6 trilioane de dolari la nivel global, a declarat ZEW, citând date de la Fondul Monetar Internațional.
