Ca de obicei, summitul Uniunii Europene, care se desfăşoară joi, pare a fi un summit al dezbinării europene. Diferenţa este că, de data aceasta, nu doar suspecţii de serviciu ameninţă să pună beţe în roate maşinăriei bine unse de la Bruxelles, care de obicei încearcă să acorde prioritate consensului în detrimentul oricărui alt aspect. De la modul de utilizare a activelor ruseşti îngheţate pentru a finanţa Ucraina până la punerea sub semnul întrebării a obiectivelor climatice ale UE, agenda summitului este plină de potenţiale puncte fierbinţi, comentează POLITICO.
AGENDA SUMMITULUI
Liderii UE se reunesc joi la Bruxelles pentru a discuta despre Ucraina, apărarea europeană, evoluţiile recente din Orientul Mijlociu, competitivitate, locuinţe şi migraţie, potrivit scrisorii de invitaţie trimise de preşedintele Consiliului European, António Costa, adresată membrilor Consiliului European.
UCRAINA
În contextul în care Rusia îşi continuă atacurile neîncetate împotriva civililor şi infrastructurii Ucrainei, liderii UE vor discuta măsuri concrete privind intensificarea sprijinului acordat Ucrainei şi sporirea presiunii asupra Rusiei în vederea obţinerii păcii.
„Obiectivul nostru comun rămâne o pace justă şi durabilă pentru Ucraina. Sprijinul militar, financiar şi diplomatic, precum şi garanţiile de securitate sunt esenţiale pentru realizarea acestui obiectiv”, a declarat Antonio Costa.
În cadrul summitului, liderii vor discuta, de asemenea, despre sprijinul financiar pentru următorii ani, inclusiv despre posibilităţile bazate pe activele îngheţate ale Rusiei.
Până în prezent, UE şi statele sale membre au acordat Ucrainei un sprijin în valoare de 177,5 miliarde de euro, inclusiv 63,2 miliarde de euro sub formă de sprijin militar.
ORIENTUL MIJLOCIU
Liderii UE se vor concentra şi asupra ultimelor evoluţii din Orientul Mijlociu, inclusiv asupra rezultatelor summitului pentru pace de la Sharm El-Sheikh din 13 octombrie, asupra eliberării tuturor ostaticilor şi asupra fazelor iniţiale ale propunerii de pace a preşedintelui Donald Trump pentru Gaza.
În acest sens, liderii vor discuta despre modul în care UE poate sprijini eforturile în curs pentru o pace justă şi durabilă, ferm ancorată în soluţia celor două state, şi reconstrucţia Gazei.
APĂRAREA EUROPEANĂ
Pe baza reuniunilor anterioare ale Consiliului European, începând cu reuniunea informală de la Egmont din 3 februarie şi cea mai recentă reuniune informală din 1 octombrie de la Copenhaga, liderii vor discuta despre pregătirea UE în materie de apărare.
„Atacurile hibride şi apariţia dronelor în apropierea infrastructurilor noastre critice, precum şi incursiunile ostile în spaţiul aerian al statelor membre sunt o altă dovadă a urgenţei de a accelera eforturile pentru a realiza pregătirea comună europeană în materie de apărare până în 2030”, a transmis Antonio Costa.
Într-un context de securitate geopolitică în rapidă schimbare, UE a luat măsuri pentru a-şi consolida pregătirea în domeniul apărării şi pentru a creşte cheltuielile, inclusiv prin Planul ReArm Europe/Pregătirea în domeniul apărării 2030 şi prin instrumentul Acţiunea pentru securitate în Europa (SAFE).
În 2024, cheltuielile totale ale UE pentru apărare au atins 343 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creştere de 19% faţă de 2023 şi de 37 % faţă de 2021.
COMPETITIVITATE
Liderii UE vor discuta trei aspecte legate de competitivitate: simplificarea, tranziţia verde şi tranziţia digitală.
În acest context, liderii vor aborda: progresele înregistrate în ceea ce priveşte propunerile legislative de simplificare (pachetele de simplificare); modul în care se pot atinge obiectivele climatice ale UE, sprijinind în acelaşi timp industriile şi cetăţenii pe calea către neutralitatea climatică în 2050; modul în care se poate obţine suveranitatea digitală în conformitate cu valorile UE, protejând în acelaşi timp infrastructura digitală şi valorificând tehnologiile viitoare.
LOCUINŢE
Locuinţele la preţuri accesibile reprezintă o preocupare socială şi economică tot mai mare, pe care liderii o vor aborda. În acest context, ei vor discuta despre ce se poate face la nivel european pentru a sprijini eforturile la nivel naţional, regional şi local. Această discuţie va ghida, de asemenea, viitorul plan al Comisiei privind locuinţele la preţuri accesibile.
MIGRAŢIE
Liderii vor urmări dosarele prioritare legate de migraţie, discutate cel mai recent în cadrul reuniunii Consiliului European din 26 iunie 2025. Printre acestea se numără punerea în aplicare a legislaţiei UE, prevenirea migraţiei ilegale, eforturile legate de returnări şi căile sigure şi legale, în conformitate cu competenţele naţionale.
„BĂIEŢII RĂI”
ROBERT FICO
Omul forte al Slovaciei, prim-ministrul Robert Fico, şi-a semnalat deja intenţia de a sabota summitul de joi, anunţând pe X că „nu este interesat să se ocupe de noi pachete de sancţiuni” împotriva Rusiei, cu excepţia cazului în care UE vine cu un plan pentru a ajuta sectorul auto slovac, care se află în dificultate. Este de aşteptat însă ca liderii să aprobe în cele din urmă cel de-al 19-lea pachet de sancţiuni, anunţat luna trecută, în cadrul summitului.
Fico este unul dintre liderii UE cei mai prietenoşi cu Kremlinul, vizitând Moscova în decembrie anul trecut şi din nou în mai, şi a ridicat obiecţii faţă de sancţiuni în trecut, deşi în cele din urmă a renunţat întotdeauna la ameninţările sale repetate de a bloca fiecare pachet nou. Este probabil că va face acest lucru din nou, poate după ce va obţine unele concesii pentru industria auto din Bratislava, a scris POLITICO miercuri dimineaţă. Ceea ce, în cele din urmă, s-a şi întâmplat. Slovacia şi-a ridicat veto-ul miercuri seară, a confirmat preşedinţia daneză a Consiliului UE.
Cea mai mare parte a pachetului de sancţiuni – al 19-lea impus Moscovei de la începutul invaziei sale la scară largă din Ucraina, în urmă cu mai bine de trei ani – se concentrează pe reducerea fondurilor de război ale Kremlinului prin impunerea de restricţii asupra comercianţilor de energie şi instituţiilor financiare, multe dintre ele din ţări terţe. Vor fi vizate companiile care sprijină efortul de război al Rusiei, în plus faţă de 117 noi petroliere considerate ca făcând parte din flota-fantomă ce transportă combustibili fosili ruşi prin încălcarea plafonării preţului petrolului.
La începutul acestei săptămâni, miniştrii energiei din cele 27 de ţări membre au convenit cu majoritate calificată asupra unei eliminări progresive a gazului rusesc, în ciuda obiecţiilor Slovaciei şi Ungariei. Slovacia a promis că va bloca pachetul de sancţiuni dacă nu va primi asigurări cu privire la modalităţile de combatere a preţurilor ridicate la energie şi de sprijinire a industriilor grele, cum ar fi cea de automobile.
Austria şi Ungaria şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la pachetul de sancţiuni, dar şi-au ridicat veto-ul în ultimele zile. Slovacia a fost ultima ţară care a blocat noile restricţii – şi a solicitat concesii în declaraţia care urmează să fie convenită la summitul de joi al liderilor UE de la Bruxelles. „Toate cererile noastre au fost incluse (în declaraţie)”, a confirmat un diplomat slovac pentru POLITICO.
Agitatorul şef al UE este, ca întotdeauna, aşteptat să provoace. Viktor Orbán a stat în calea unanimităţii la summiturile anterioare, în special în ceea ce priveşte acordarea de ajutor financiar şi militar Ucrainei, forţând celelalte 26 de ţări membre ale UE să emită o declaraţie comună fără semnătura sa. Ar putea face acest lucru din nou.
De asemenea, el s-a pronunţat în repetate rânduri împotriva unui plan de confiscare a activelor ruseşti, argumentând că acest lucru ar putea afecta relaţiile Budapestei cu Moscova. Drept urmare, UE lucrează la o modalitate de a ocoli legal veto-ul său – ceea ce, dacă blocul va reuşi, îl va irita cu siguranţă pe liderul maghiar, cunoscut pentru temperamentul său combativ.
Totuşi, ministrul de externe al lui Orbán, Péter Szijjártó, a negat că Ungaria va bloca cel de-al 19-lea pachet de sancţiuni.
În mod neobişnuit, se preconizează că Orbán va lipsi de la o mare parte a summitului din cauza unei sărbători naţionale care comemorează Revoluţia maghiară din 1956. El va sosi mai târziu în cursul zilei.
BART DE WEVER, PREMIERUL BELGIEI
Cine ar fi crezut că Belgia, obsedată de compromisuri, va deveni cea care îşi va exercita influenţa în cadrul Consiliului European?
Cu siguranţă nu este un rol cu care belgienii să fie obişnuiţi. Dar asta era înainte de a-l alege ca prim-ministru pe un naţionalist flamand de dreapta, cu o politică de destabilizare a statu-quo-ului.
Problema care îl preocupă este una de nişă, dar afectează Belgia într-un mod unic. UE s-a arătat deschisă ideii, anterior de neconceput, de a confisca active ruseşti în valoare de 140 de miliarde de euro pentru a finanţa o nouă tranşă importantă de ajutor pentru Ucraina. (Planul asupra căruia toată lumea fusese de acord în trecut era doar să se utilizeze dobânzile acumulate de aceste active.)
Problema pentru de Wever este că majoritatea acestor active se află în Belgia, la depozitul financiar Euroclear din Bruxelles. Guvernul belgian este îngrijorat că ar putea suporta greul represaliilor legale şi financiare ale Moscovei, dacă UE va sparge puşculiţa.
După zile de tensiune, Belgia a semnalat că nu se va opune, dar doreşte unele garanţii legale că blocul va împărţi riscurile, înainte de a semna orice propunere.
Alţi lideri, printre care Orbán, dar şi prim-ministrul luxemburghez Luc Frieden şi prim-ministrul croat Andrej Plenković, şi-au exprimat îngrijorări similare cu privire la complexitatea juridică a planului.
FRIEDRICH MERZ
Cancelarul german Friedrich Merz are un singur lucru în minte înaintea reuniunii Consiliului European de joi: soarta sectorului auto german.
Înaintea ultimului summit al liderilor, de la Copenhaga, el a promis să pună „beţe în roate” „maşinii legislative” a UE, iar acum îndeamnă Comisia Europeană să anuleze de facto interdicţia privind motoarele cu ardere internă, semnând împreună cu Italia, la începutul acestei luni, o scrisoare în care se solicită o revizuire radicală a legislaţiei.
Berlinul este susţinut de Slovacia, Republica Cehă şi Polonia – toate având o industrie puternică de furnizori auto – şi de Austria. Franţa este, de asemenea, deschisă să acorde concesii producătorilor de automobile în ceea ce priveşte obiectivul de emisii zero pentru 2035, dacă aceştia includ un anumit procent de componente europene în vehiculele lor.
Având în vedere că CE propune o revizuire a legislaţiei până la sfârşitul anului, întrebarea este câte concesii poate obţine Merz.
Eliminarea completă a termenului limită din 2035 rămâne dificilă din punct de vedere politic, dar Merz insistă pentru modificări – în special „neutralitatea tehnologică”, cod pentru a permite introducerea combustibililor alternativi în mix şi, în practică, pentru menţinerea motorului cu ardere internă în funcţiune mult după 2035.
