POLITICO: Cum au intrat Kushner şi Witkoff în jocul de război al lui Putin

Vladimir Putin a folosit un amestec de farmec, tergiversări calculate şi ameninţări directe pentru a le arăta trimişilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner poziţia exactă a Rusiei în ceea ce priveşte pacea cu Ucraina, scrie POLITICO.

Witkoff, trimisul special al preşedintelui american Donald Trump, şi Kushner, ginerele lui Trump, s-au bucurat marţi de o plimbare prin Moscova şi de un prânz la un restaurant de lux, în timp ce preşedintele rus i-a făcut să aştepte câteva ore pentru o întâlnire la Kremlin în care să discute despre încheierea războiului din Ucraina.

În timp ce americanii îşi omorau timpul, Putin s-a adresat presei la un forum de investiţii, unde a acuzat Europa că a zădărnicit procesul de pace şi a sugerat o escaladare viitoare. „Nu intenţionăm să purtăm un război cu Europa, dar dacă Europa decide să înceapă un război, suntem pregătiţi chiar acum”, a spus el.

Nu este de mirare pentru cei care cunosc obiceiul preşedintelui rus de a-i ţine pe demnitarii străini să aştepte că discuţiile de marţi au început cu aproape trei ore mai târziu decât ora de începere iniţială, 17:00, indicată de purtătorul de cuvânt al lui Putin.

Un videoclip postat de Kremlin îl arată pe Putin întâmpinându-i pe Witkoff şi Kushner şi întrebându-i dacă le place la Moscova, la care Witkoff a răspuns: „Este un oraş magnific”.

Discuţiile din capitala Rusiei despre războiul de aproape patru ani din Ucraina nu s-au încheiat decât mult după miezul nopţii, ora locală. Într-o postare pe X, consilierul de politică externă al lui Putin, Kirill Dmitriev, care a fost prezent la discuţii, a calificat întâlnirea drept „productivă”. Celălalt consilier al lui Putin, Iuri Uşakov, de asemenea prezent la discuţii, a descris convorbirile ca fiind „utile, constructive şi extrem de substanţiale”, dar a adăugat că mai sunt „multe de făcut”.

„Cu siguranţă, nu suntem mai departe de pace”, a adăugat el.

„EUROPA ESTE DE VINĂ”

Potrivit lui Uşakov, Putin a semnalat „acţiunile distructive ale părţii europene” – un indiciu că liderul de la Kremlin ar putea încerca să dea vina pe UE, care a fost în mod notabil exclusă de la întâlniri, pentru eşecul ajungerii la un acord de pace.

Ultima iniţiativă a lui Trump de a da un nou impuls eforturilor de încetare a focului – cu un plan care, în versiunea sa originală de 28 de puncte, favoriza puternic Moscova – a intensificat presiunea asupra Kievului şi i-a alarmat pe oficialii europeni. Printre altele, planul cere Ucrainei să renunţe la teritoriile din estul ţării care nu sunt încă ocupate de forţele ruse şi să oficializeze faptul că nu va încerca să adere la NATO.

Deşi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris negocierile ca fiind „cel mai dificil moment din istorie” pentru Ucraina, el a dat de înţeles că este deschis dialogului.

Mai puţin clar este ce cere Trump de la Rusia sau ce este dispusă Moscova să cedeze, notează POLITICO.

În zilele care au precedat discuţiile de la Moscova, Putin nu a dat semne că ar renunţa la cererea sa de capitulare efectivă a Ucrainei, denunţându-l pe Zelenski ca fiind un lider ilegitim cu care nu poate încheia un acord.

De fapt, nici discuţiile anterioare de la Istanbul, nici summitul din august din Alaska dintre Trump şi Putin, nici cele cinci vizite anterioare ale lui Witkoff la Moscova nu au determinat Kremlinul să-şi modereze poziţia sau retorica belicoasă, subliniază POLITICO.

Piotr Tolstoi, deputat în Duma de Stat a Rusiei, a repetat această poziţie inflexibilă, afirmând că „nu se vor lua decizii care ar submina securitatea Rusiei. Acest lucru trebuie înţeles clar”, a punctat politicianul rus într-o declaraţie pentru POLITICO.

Până în prezent, nu există niciun semn că discuţiile de marţi vor determina o schimbare a poziţiei Moscovei.

„Fără îndoială, Putin crede că a expus încă o dată totul şi că acum depinde de ceilalţi să decidă între ei dacă vor să pună capăt războiului”, arată Tatiana Stanovaya, fondatoarea companiei de consultanţă politică R.Politik. Putin este pregătit pentru pace, spune ea. „Dar numai în condiţiile lui”, adaugă experta.

Elevii şi profesorii care au obţinut rezultate la olimpiadele internaţionale, premiaţi de Ministerul Educaţiei – 157 de elevi au obţinut 206 de medalii, premii şi menţiuni la 35 de concursuri / Bugetul pentru premii, aproape 4,5 milioane de lei

UPDATE – Europa ajunge la un acord pentru eliminarea treptată a importurilor de gaze ruseşti până în 2027