Dianei Şoşoacă, şefa partidului ultranaţionalist S.O.S România, care a fost aleasă în Parlamentul European în iunie, i s-a interzis la începutul acestei luni să candideze la alegerile prezidenţiale, care au prevăzute două tururi de scrutin, la 24 noiembrie şi 8 decembrie.
Decizia fără precedent a Curţii Constituţionale a României (CCR) a stârnit critici din partea rivalilor lui Şoşoacă din întregul spectru politic, cuprinzând socialişti, liberali şi experţi – o personalitate politică subliniind chiar că aceasta se face ecou al guvernării electorale a Kremlinului.
Este pentru prima dată când instanţa scoate un candidat din cursa prezidenţială pe baza declaraţiilor sale publice, arată Alexandra Iancu, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.
„Este derutant, pentru că am avut candidaţi anteriori care nu erau neapărat în conformitate cu valorile democratice, dar această problemă nu a fost ridicată înainte”, a declarat ea pentru Politico.
„Este prima dată când (instanţa) analizează valorile şi principiile Constituţiei şi dacă un candidat le respectă”.
CCR a ajuns la concluzia, în hotărârea sa, că Şoşoacă, pe baza discursurilor sale publice şi a poziţiilor disponibile, nu ar putea, în calitate de preşedinte, să respecte Constituţia ţării şi să protejeze democraţia, ameninţând în acelaşi timp apartenenţa României la NATO şi UE.
Curtea a declarat că observă „o promovare a unui discurs constant antidemocratic şi antisemit de către doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă”, precum şi „un comportament sistematic, persistent şi de lungă durată menit să submineze fundamentele constituţionale ale statului român şi garanţiile acestuia, respectiv aderarea României la structurile euro-atlantice”.
Şoşoacă a cerut anterior ca UE să nu mai furnizeze arme Kievului în rezistenţa sa împotriva invaziei decise de liderul rus Vladimir Putin şi chiar a declarat că România ar trebui să anexeze unele teritorii ucrainene, notează publicaţia de la Bruxelles.
Decizia instanţei a declanşat un răspuns indignat şi antisemit din partea lui Şoşoacă, în care – fără nicio dovadă – a acuzat UE, evreii, americanii şi francezii de complot împotriva sa, împreună cu instanţa însăşi, scrie sursa citată.
Într-un interviu acordat Politico săptămâna trecută, ea a atacat Israelul, Statele Unite şi serviciile secrete ale ambelor ţări, despre care a afirmat că „au influenţat decizia instanţei”, deşi nu a furnizat nicio dovadă pentru afirmaţiile sale.
„Guvernul Statelor Unite sprijină independenţa instanţelor din România şi nu influenţează deciziile”, a declarat în reacţie, pentru Politico purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA la Bucureşti, în timp ce Ambasada Israelului nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
Printre adversarii săi, prim-ministrul socialist şi actualul candidat la preşedinţie Marcel Ciolacu, precum şi eurodeputatul Eugen Tomac au criticat hotărârea – în ciuda dezacordurilor vehemente cu Şoşoacă în materie de politică.
„Diana Şoşoacă reprezintă tot ceea ce este rău în politica românească”, a declarat Tomac pentru Politico.
„Cu toate acestea, acest tip de politician nesăbuit nu ar trebui să fie oprit folosind metode de tip Putin”, a adăugat Tomac.
„Decizia Curţii Constituţionale este discutabilă şi greu de înţeles. Şoşoacă ar trebui să fie înlăturată de alegători la urne sau sancţionată de cei care apără demnitatea şi drepturile cetăţenilor prin procese democratice”, a punctat el.
CCR a refuzat solicitarea Politico pentru un interviu, „pentru a evita speculaţiile partizane”. „Declaraţiile sau interviurile oricărui judecător în timpul iniţierii şi desfăşurării campaniei electorale nu sunt adecvate”, a declarat Curtea.
Rămâne de văzut dacă decizia instanţei îi dă un impuls lui George Simion, celălalt candidat de extremă dreapta din cursă. Dar, cu siguranţă, aceasta a aruncat campania în tumult, conchide articolul din Politico.
