Unele guverne europene fac presiuni asupra UE pentru a numi un negociator care să le reprezinte interesele din Ucraina, temându-se că Statele Unite vor încheia un acord cu Rusia pe la spatele lor. Susţinătorii planului – printre care Franţa şi Italia – au obţinut sprijinul Comisiei Europene şi al altor câteva ţări pentru crearea acestui post, scrie POLITICO citând trei diplomaţi şi oficiali care au cunoştinţe directe despre discuţii. Aceştia afirmă că Europa îşi poate menţine liniile roşii, cum ar fi posibila aderare a Ucrainei la NATO, numai dacă UE are un loc la masa negocierilor.
Această mişcare fără precedent ar marca o schimbare majoră în modul în care Europa se implică în seria de discuţii bilaterale mediate de preşedintele american Donald Trump şi vine în contextul în care continentul se străduieşte să demonstreze că este pregătit să joace un rol major în orice acord care să pună capăt războiului de patru ani.
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi-au unit forţele în ultimele săptămâni pentru a solicita deschiderea canalelor diplomatice către liderul rus Vladimir Putin şi cercul său restrâns, chiar dacă negocierile de pace de la Casa Albă se află în impas.
„Macron a susţinut în ultimele zile că, având în vedere discuţiile bilaterale dintre americani şi ruşi, este important să existe cel puţin un rol în discuţie”, a declarat un înalt oficial francez. „Meloni a susţinut foarte mult acest lucru… ei nu sunt naivi în privinţa a ceea ce se poate obţine prin aceste discuţii, dar, în ceea ce priveşte echilibrul între a nu te implica şi a te implica, există o apreciere crescândă (a meritelor implicării) în unele capitale”, a completat sursa.
Rămân dezacorduri majore cu privire la detaliile poziţiei. Criticii spun că numirea unui negociator ar implica faptul că Rusia este gata să negocieze cu bună-credinţă şi ar accepta orice altceva decât supunerea totală a Ucrainei. Eforturile lui Trump de a media un acord au eşuat până acum, Kremlinul refuzând să renunţe la cererea sa ca Ucraina să cedeze porţiuni de teritoriu pe care trupele ruse nu au reuşit să le cucerească.
MESAJ CĂTRE MOSCOVA
La Bruxelles au avut loc discuţii despre contribuţia blocului la eventualele negocieri şi despre modul în care acestea ar putea fi utile pentru a se asigura că Trump nu va ignora preocupările sale.
„Există unele probleme care nu pot fi discutate (doar) cu SUA, atunci când acestea au implicaţii directe asupra securităţii noastre ca europeni”, a spus oficialul citat de POLITICO. „Mesajul către Washington este la fel de important ca (mesajul) către Moscova”, adaugă el.
Kurt Volker, care a ocupat funcţia de reprezentant special al SUA pentru negocierile cu Ucraina în primul mandat al lui Trump şi de ambasador la NATO în 2008-2009 sub preşedintele de atunci George W. Bush, a declarat pentru POLITICO că Bruxelles-ul trebuie să fie mai ferm dacă doreşte să fie inclus în discuţii.
„S-a clarificat că Trump va continua dialogul cu Putin atât direct, cât şi prin intermediul (trimisului special al SUA Steve) Witkoff”, a spus el. „Asta nu se va schimba. Aşadar, trebuie să aveţi propria voastră comunicare dacă lucrurile continuă – nu este vorba despre a fi în aceeaşi cameră cu americanii şi ruşii, ci despre a avea orice fel de comunicare”, a explicat diplomatul.
Liderii europeni au discutat pentru prima dată ideea unui trimis special la summitul UE din martie anul trecut, a confirmat un oficial de rang înalt al UE. În ciuda sprijinului larg, nu s-a luat nicio decizie, iar propunerile au fost omise din declaraţia comună ulterioară. Rolul s-ar fi concentrat strict pe reprezentarea Bruxelles-ului în discuţiile cu Kievul – o propunere complet diferită de sugestia lui Meloni de a avea un interlocutor pentru Moscova.
„Ţările care au susţinut trimiterea unui trimis special în Ucraina ar putea să nu susţină trimiterea unui trimis special pentru a discuta cu Rusia”, a atras atenţia oficialul.
O NUMIRE COMPLICATĂ
Kaja Kallas, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, s-a poziţionat în mod constant ca singura candidată pentru orice rol în negocierile privind viitorul Ucrainei. Fostul prim-ministru estonian a fost un aliat ferm al Kievului şi şi-a folosit rolul pentru a convinge capitalele să susţină sancţiuni mai severe menite să forţeze Rusia să pună capăt războiului său de agresiune.
„Dacă Europa ar numi un trimis special, întrebarea este: pe cine reprezintă acea persoană? Cui raportează?”, subliniază Volker. „Dacă ar fi (preşedinta Comisiei, Ursula) von der Leyen, asta ar marginaliza-o pe Kaja Kallas şi Serviciul de Acţiune Externă (corpul diplomatic al UE) – majoritatea trimişilor au făcut parte, de obicei, din Serviciul de Acţiune, dar atunci ar fi la un nivel atât de scăzut încât, atunci când ar trebui să discute direct cu Putin, nu ar funcţiona.
„Dar îmi pot imagina discuţiile din cadrul Comisiei dacă ar fi Consiliul cel care ar avea un trimis. Asta nu ar funcţiona niciodată”, este de părere Volker.
Oficialii au confirmat că aspectele cheie ale funcţiei – cum ar fi dacă ar reprezenta doar UE sau întreaga „Coaliţie de Voinţă”, inclusiv Marea Britanie şi alte ţări – nu au fost încă stabilite. La fel şi rangul diplomatic şi dacă să se numească în mod oficial un birocrat sau să se delege în mod informal rolul unui lider naţional actual.
CINE AR PUTEA FI TRIMISUL SPECIAL AL UE?
Ministrul italian Giovanbattista Fazzolari – un aliat influent al lui Meloni, a cărui soţie ucraineană este creditată pentru construirea sprijinului pentru Kiev în cadrul coaliţiei de guvernare de la Roma – a declarat în weekend că fostului prim-ministru italian Mario Draghi ar trebui să i se ofere funcţia de trimis special.
Alţi patru diplomaţi au remarcat, între timp, că preşedintele finlandez Alexander Stubb a fost adesea considerat un potenţial reprezentant al Europei în orice discuţii cu Washingtonul şi Moscova. Diplomatul veteran de centru-dreapta a stabilit relaţii prietenoase cu Trump în timp ce jucau golf, iar ţara sa are graniţă comună cu Rusia şi a fost ţinta campaniilor hibride ale Kremlinului.
Potrivit unuia dintre diplomaţi, bazându-se pe „un lider în funcţie” ca trimis, acesta ar putea fi „puţin mai liber în ceea ce spune”. Cu toate acestea, „o altă chestiune este să se stabilească care este momentul potrivit pentru a discuta cu Putin. Există riscul ca, dacă faci acest lucru, să îi legitimezi într-un fel poziţiile?” – a arătat diplomatul.
Doi oficiali ai UE au subliniat pentru POLITICO că nu există niciun rol de trimis special şi că orice discuţie despre candidaţi este prematură. Cu toate acestea, un al treilea oficial a remarcat că „niciunul dintre aceste posturi nu există până când nu se creează”.
