Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, joi, la ședința de constituire a Consiliului Academic Român (CAR) că, prin transformările care au avut loc în Republica Moldova, e cel mai important moment din istorie în care putem începe acțiunea unificării.
În acest context, Pop a vorbit despre dificultatea înființării unei noi filiale a Academiei Române la Chișinău.
‘Nu reușim într-o țară în care 82% din locuitori se declară români sau moldoveni și în care, prin Constituție, limba țării e limba română. (…) Și ne chinuim pentru că nu avem cadrul legislativ, fiindcă în legea din 2001, așa este legea noastră, cineva a scris că Academia Română are trei filiale și le-a înșirat în lege, ceea ce e o restricție. În lege trebuie scris, după părerea mea, Academia Română funcționează cu centrul la București și are filiale. Unde vreau ea. Și în statute și în regulamente scria despre ele. Or, noi ne chinuim de atât timp și nu reușim. Acum (…) am pornit, cumva, la Parlament, aceste lucruri, dar merg foarte încet. Dacă s-ar schimba Legea Academiei, cum am propus… N-am propus o nouă lege, că o nouă lege ar fi cerut încă 30 de ani pentru noi, că nu ne pricepem să pornim lucruri, nu știm exact cum s-o facem’, le-a spus Ioan-Aurel Pop președinților instituțiilor membre ale CAR.
Colegii maghiari, a punctat istoricul, au făcut-o într-un an, când au înființat filială la Cluj.
‘Eu îi știu, că le vorbesc limba. Îi cunosc, știu cum au făcut-o. Noi nu reușim. Eu sper, acum, împreună cu toții, aici, să reușim să urnim, să facem o modificare a legii, ca să putem face la Chișinău filială. Domnul președinte( Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei – n.r.) mă asigură că, din colegii domniei sale, circa 80% ar vrea să fie parte a Academiei Române. Sigur că pentru asta statul român trebuie să facă un efort de mai multe feluri. Nu îl spun eu acum care e. Dar nu se poate altfel, fără un efort al statului român, Mica Românie de peste Prut, care s-a chinuit atâta vreme, încât ne mirăm că mai e… De aceea, cred că împreună, cum suntem acum aici, dând un exemplu de Consiliu Academic Român, că for am vrut să-l numim, dar for mai este’, a declarat Ioan-Aurel Pop.
Președintele Academiei a pledat pentru începerea ‘acțiunii unificării’, fructificând ‘transformările care au avut loc în Republica Moldova’, urmând exemplul unirii Basarabiei cu România din 9 aprilie 1918 (27 martie pe stil vechi), care s-a realizat ‘prin unitatea culturală și științifică’.
‘În acest moment, prin transformările care au avut loc în Republica Moldova, e cel mai important moment din istorie în care putem începe acțiunea unificării. Iar acțiunea unificări a început – cea veche – prin unitatea culturală și științifică. Iar dacă noi vom da un exemplu – și suntem aici împreună, nu ne-a chemat nimeni să ne unim. Așa am vrea, din sufletul nostru de români. Dacă putem face acest lucru, societatea va înțelege că lucrurile pot merge înainte. Altminteri, ne vor trebui alți 50 de ani să ne tot gândim’, a susținut Ioan-Aurel Pop.
***
La sediul Academiei Române a avut loc, joi, ceremonia de lansare a Consiliului Academic Român (CAR), constituit de Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, care funcționează ca o platformă de cooperare științifică la cel mai înalt nivel în spațiul românesc. Din CAR fac parte cele două academii inițiatoare și patru academii de ramură din România.
Memorandumul, Acordul de constituire și Statutul CAR au fost semnate de președinții celor șase instituții membre: Academia Română, Academia de Științe a Moldovei, Academia de Științe Juridice din România, Academia de Științe Medicale din România, Academia de Științe Agricole și Silvice ‘Gheorghe Ionescu-Șișești’ și Academia de Științe Tehnice din România.
Tot joi a avut loc și prima ședință a Consiliului de coordonare, în cadrul căreia urmează să fie alese structurile de conducere.
