Aleksandr Adarici, un bogat om de afaceri ucrainean, fost bancher, a fost găsit mort pe 23 ianuarie după ce a căzut de la fereastra luxoasei sale locuinţe închiriate prin Airbnb, situată la etajul patru, în inima oraşului Milano. Identificarea cadavrului nu a fost însă uşoară pentru poliţia italiană, pentru că în buzunarul bărbatului se afla un paşaport românesc. Poliţia italiană se îndreaptă spre ipoteza unei crime deghizate în sinucidere, scrie Le Figaro.
Portarul complexului a auzit un „zgomot surd”, înainte de a descoperi cadavrul în curtea clădirii. La încheieturile mâinilor, victima avea urme de legături, iar la gât, semne ale unei posibile strangulări.
În apartament nu se erau telefoane mobile, valize sau haine, ci alte documente de identitate cu nume şi naţionalităţi diferite sub fotografia mortului.
Anchetatorii au identificat în cele din urmă cadavrul ca fiind al lui Aleksandr Adarici, în vârstă de 54 de ani, unul dintre cei mai bogaţi oameni din Ucraina. Fost proprietar al băncilor Fidobank şi Erste Bank of Ukraine, antreprenorul avea interese financiare în Cipru, Luxemburg şi Spania.
Circumstanţele tragediei rămân însă neclare. Aleksandr Adarici închiriase casa pentru trei zile sub un nume fals. Îşi anunţase soţia, cu care locuia în Spania, că pleacă la o întâlnire de afaceri. Venise fără bagaje şi urma să plece înapoi în Spania în seara morţii sale.
Portarul clădirii a declarat poliţiştilor italieni că a văzut un bărbat uitându-se pe fereastra de la etajul patru imediat după căderea lui Adarici. Potrivit anchetatorilor, citaţi de presa italiană, alte persoane, două, poate trei, ar fi ieşit din apartament cu puţin timp înainte. Toţi erau străini.
Potrivit Corriere della sera, anchetatorii cred că Adarich ar fi fost invitat de ucigaşii săi la această întâlnire. Având în vedere urmele de pe mâini şi gât, se privilégiază pista interogatoriului violent, înainte de înscenarea neglijentă a unei sinucideri.
Ce căutau ucigaşii? În apartament nu s-au găsit nici droguri, nici bani. Dar poliţia italiană consideră că ar fi putut încerca să-i extorcheze cheile digitale pentru a avea acces la criptomonede sau bitcoini.
În urmă cu doi ani, guvernul ucrainean l-a acuzat de o înşelătorie de milioane de euro în detrimentul mai multor deponenţi şi era dat în căutare.
