Casa Albă plănuieşte o reuniune a liderilor Cnsiliului pentru Pace privind Gaza, pe 19 februarie, potrivit unui oficial american şi unor diplomaţi din patru ţări care fac parte din consiliu, citaţi de Axios.
Casa Albă vrea să folosească reuniunea pentru a impulsiona implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului în Gaza şi pentru a strânge fonduri pentru reconstrucţie.
„Va fi prima reuniune a Consiliului pentru Pace şi o conferinţă de strângere de fonduri pentru reconstrucţia Gazei”, a declarat un oficial american.
Planurile pentru summit sunt într-o fază incipientă şi încă se pot schimba. Casa Albă a refuzat să comenteze.
Anunţarea consiliului, luna trecută, a fost întâmpinată cu scepticism pe scară largă.
Majoritatea aliaţilor occidentali nu s-au alăturat, în parte pentru că statutul oferă consiliului un mandat foarte larg şi îi acordă lui Trump drept de veto asupra deciziilor. Unii aliaţi au considerat că Trump încearcă să creeze o alternativă la Consiliul de Securitate al ONU.
Consiliul are în prezent 27 de membri şi este condus de Trump. Consiliul de Securitate al ONU l-a autorizat să supravegheze implementarea încetării focului în Gaza şi să lucreze la guvernare şi reconstrucţie.
Administraţia Trump a început vineri să contacteze zeci de ţări pentru a-şi invita liderii şi pentru a discuta logistica. Reuniunea ar urma să aibă loc la Institutul pentru Pace, pe care Trump l-a redenumit recent în onoarea sa.
„Nimic nu a fost confirmat încă, dar administraţia face pregătiri şi a început să verifice care lideri pot participa”, a spus o sursă.
Oficialii israelieni spun că premierul Benjamin Netanyahu este programat să se întâlnească cu Trump la Casa Albă pe 18 februarie, cu o zi înaintea reuniunii planificate.
Netanyahu a acceptat invitaţia lui Trump ca Israelul să se alăture consiliului, dar încă nu a semnat statutul.
Dacă Netanyahu participă la reuniunea Consiliului pentru Pace, va fi prima sa întâlnire publică cu lideri arabi şi musulmani de dinainte de atacurile din 7 octombrie şi de războiul din Gaza.
Deşi implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului în Gaza a început, avansează foarte lent.
Israelul a fost de acord să redeschidă punctul de trecere Rafah dintre Gaza şi Egipt, dar doar un număr foarte mic de palestinieni au fost lăsaţi să treacă.
A fost înfiinţat un guvern tehnocrat palestinian, dar acesta nu a intrat încă în Gaza şi lucrează din Egipt.
Administraţia Trump şi ceilalţi mediatori – Egipt, Qatar şi Turcia – se află în primele etape ale încercărilor de a ajunge la un acord de demilitarizare cu Hamas.
Israelul a spus că, fără demilitarizare, nu îşi va retrage forţele din Gaza şi nu va permite reconstrucţia.
Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat săptămâna trecută, la o reuniune a Consiliului de Securitate, că SUA vor să lanseze un „proces convenit de dezafectare a armelor”.
„Toată infrastructura militară, teroristă şi ofensivă, inclusiv tunelurile şi facilităţile de producţie a armelor, va fi distrusă şi nu va fi reconstruită”, a spus el.
Waltz a adăugat că „observatori internaţionali independenţi” vor supraveghea procesul de demilitarizare şi că va exista un program finanţat internaţional pentru „răscumpărarea” armelor de la membrii Hamas. Unii foşti membri Hamas vor fi invitaţi să se integreze în noile forţe de securitate ale guvernului.
Netanyahu, care este foarte sceptic faţă de planul SUA pentru Gaza, susţine că Trump i-ar fi promis la ultima lor întâlnire că Hamas va avea doar 60 de zile pentru a se dezarma, după care Israelul ar putea relua războiul.
Oficialii americani neagă acest lucru şi susţin că procesul de demilitarizare va dura mult mai mult. Consilierul lui Trump şi ginerele preşedintele SUA, Jared Kushner, au prezentat la Davos un plan pe 100 de zile, care includea doar demilitarizarea iniţială.
