După aproape patru ani de luptă împotriva invaziei ruseşti pe scară largă, Ucraina se confruntă cu o criză tot mai gravă de oameni, în condiţiile în care forţele Kievului încearcă să menţină o linie de front de peste 1.000 de km şi să facă faţă trupelor ruseşti care duc un război de uzură fără milă. CNN a vorbit cu şase dezertori ucraineni care nu au vrut să rişte să moară într-un conflict fără sfârşit şi au preferat să facă o traversare dificilă şi periculoasă prin munţii Carpaţi ca să ajungă în România.
nu poate să nu zâmbească. Tocmai a reuşit să fugă din Ucraina după ce a traversat singur Munţii Carpaţi timp de cinci zile. „Vreau să plec şi să fiu liber, să trăiesc”, a declarat pentru CNN bărbatul de 34 de ani, după ce a ajuns în România vecină. El este unul dintre zecile de oameni care traversează ilegal graniţa din vestul Ucrainei în fiecare săptămână.
Legea marţială interzice tuturor bărbaţilor cu vârste cuprinse între 23 şi 60 de ani, care sunt eligibili pentru serviciul militar, să părăsească ţara. Până în septembrie, Procuratura Generală a Ucrainei a deschis aproape 290.000 de dosare penale pentru absenţă fără permisiune şi dezertarea soldaţilor, potrivit publicaţiei Ukrainska Pravda.
Între timp, Rusia poate conta pe o populaţie de peste trei ori mai mare decât cea a Ucrainei pentru a-şi completa rândurile, în ciuda numărului crescând de victime.
Pentru Pinhasov, care a lucrat ca şofer de taxi în Kiev, viaţa acasă devenise insuportabilă, chiar şi în contextul în care preşedintele american Donald Trump, preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi liderii europeni promovează viziuni concurente pentru încheierea războiului.
„NIMENI NU VREA PACE”
„Nimeni nu vrea pace. Nici Putin, nici Zelenski, nici Trump”, spune el fără menajamente, în timp ce bea o ceaşcă de ceai în oraşul românesc de frontieră Sighetu Marmaţiei, unde aerul era plin de fumul provenit de la sobele cu lemne care luptau împotriva frigului, notează CNN.
El a spus că a petrecut aproximativ o lună pregătindu-se pentru traversare, studiind fără încetare aplicaţiile de navigaţie şi canalele Telegram unde oamenii povestesc experienţele lor şi împărtăşesc sfaturi. Pinhasov şi-a făcut provizii cu zeci de batoane energetice şi a achiziţionat echipament de supravieţuire second-hand. A abandonat totul în munţi în ultima zi, pentru a putea traversa graniţa în fugă şi a evita să fie prins de grănicerii ucraineni.
Odată ajuns de cealaltă parte, Pinhasov, extaziat, s-a alăturat celor peste 30.000 de bărbaţi ucraineni care au trecut ilegal în România de la începutul conflictului în 2022, potrivit poliţiei române de frontieră. Tuturor li s-a acordat statutul de protecţie temporară, o măsură a Uniunii Europene oferită oricui fuge de război.
Serviciul de poliţie de frontieră al Ucrainei afirmă că peste 25.000 de persoane au fost prinse în timp ce încercau să părăsească ţara. Şi asta doar în România. Mulţi alţii fug în Moldova, Ungaria, Belarus şi alte ţări.
CÂND MOARTEA VINE DEPARTE DE FRONT
Nu toată lumea reuşeşte să treacă nevătămată. Cel puţin 29 de bărbaţi au murit încercând să traverseze munţii periculoşi sau înecându-se în râul Tisa, care separă o parte din nordul României de sud-vestul Ucrainei.
Dima (a cerut să folosească un pseudonim din motive de confidenţialitate) şi-a pierdut toate degetele de la picioare din cauza degerăturilor, după ce a petrecut cinci zile încercând să traverseze versanţii la temperaturi sub zero grade. „A fost un şoc când mi-am văzut picioarele”, a declarat pentru CNN muncitorul în construcţii în vârstă de 42 de ani. „Mă doare în fiecare zi. Mă doare în fiecare minut, în fiecare secundă”, mărturiseşte el.
Tată a doi copii, a părăsit Ucraina după ce a fost înrolat în armată în primele zile ale războiului. A plătit traficanţi pentru a-l ajuta să fugă în aprilie 2022, dar spune că aceştia nu l-au avertizat cu privire la riscurile mortale care îl aşteptau. „Când eram în vârful muntelui, a început o furtună de zăpadă puternică. Nu ne puteam vedea unul pe altul dacă ne îndepărtam cu un metru”, rememorează Dima.
Unul dintre bărbaţii cu care călătorea a murit îngheţat. Vremea era atât de rea, încât trupul său nu a putut fi recuperat timp de săptămâni. Dima era convins că şi el va muri. Dar serviciul de salvare Salvamont Maramureş din România l-a transportat cu elicopterul de pe munte la timp.
SALVATOR ROMÂN: „EI PREFERĂ SĂ MOARĂ ÎN MUNŢI DECÂT ÎN RĂZBOI”
Dan Benga este responsabilul acestor misiuni de salvare. Fost jucător de rugby devenit om de afaceri, din 2017 şi-a dedicat viaţa salvării celor care au probleme în aceşti munţi, al doilea cel mai lung lanţ muntos din Europa.
Împreună cu alte agenţii de stat, echipa sa a salvat 377 de bărbaţi ucraineni în mai puţin de patru ani.
Benga spune că mulţi dintre bărbaţi nu au echipamentul necesar pentru a traversa râpe atât de abrupte şi zăpada până la genunchi şi riscă să sufere leziuni sau să ajungă la epuizare.
„Preferă să moară în munţi încercând să scape decât în război”, a declarat Benga pentru CNN. El refuză să-i judece. „De fapt, nu ştim ce se întâmplă în mintea şi sufletul lor. … Meseria noastră este plină de empatie pentru oameni”, spune Benga.
Este o meserie riscantă, care aproape l-a costat viaţa pe bărbatul de 57 de ani într-un ajun de Crăciun. În 2022, el a rămas blocat pe munte timp de cinci zile în timpul unei furtuni de zăpadă şi a fost dat dispărut de către autorităţi. Soţiei şi celor trei copii ai săi li s-a spus să se pregătească pentru ce este mai rău. Dar Benga a continuat. El spune că a cărat un bărbat ucrainean în spate timp de 14 ore, până când salvatorii au ajuns în sfârşit la ei. Benga a devenit vizibil emoţionat povestind despre acea zi – pericolele meseriei sale şi impactul pe care îl are asupra familiei sale îl apasă greu, scrie CNN.
Un ucrainean care a cerut să rămână anonim din motive de siguranţă a declarat pentru CNN că salvarea a fost „o senzaţie de nedescris”.
„Am avut pielea de găină pe tot corpul. Aşteptarea salvatorilor a fost ca şi cum aş fi aşteptat un miracol”, a adăugat el.
CINE SUNT CĂLĂUZELE ŞI CÂT COSTĂ
Pentru cei care îşi permit, plata unei călăuze poate fi tentantă. Unii dintre ei îşi promovează deschis serviciile pe reţelele sociale.
„Artem”, care are peste 4.000 de urmăritori pe TikTok, susţine că poate facilita trecerea în România pentru 14.000 de dolari. „Noi salvăm oameni care vor doar să trăiască, să-şi construiască un viitor”, a declarat el pentru CNN într-un interviu. „Eu ajut oameni, eu salvez oameni”, spune el, comparând ceea ce face cu un serviciu de salvare a vieţilor.
„Artem” a explicat că mituirea autorităţilor ucrainene, inclusiv a grănicerilor, pentru a închide ochii, este esenţială pentru reuşită. Odată ce fugarul iese din ţară, el susţine că echipa sa îl ghidează online de la distanţă.
„Transportăm oamenii direct la graniţă, iar apoi ei fac doar o scurtă plimbare de 300-400 de metri şi sunt deja în România”, susţine el.
Un jurnalist CNN s-a dat drept un ucrainean care căuta informaţii despre procesul de trafic pe Telegram, discutând despre costuri şi logistică direct cu alte două persoane care susţineau că pot facilita o evadare. Aceştia au menţionat, de asemenea, mituirea grănicerilor.
Echipa de călăuze te duce „direct la sârma ghimpată pe motociclete”, a explicat un traficant pentru CNN. „Treci repede de sârma ghimpată. Înaintezi 100 de metri în România şi, odată ajuns într-un loc sigur, trimiţi plata în portofelul criptografic”, îl instruieşte traficantul.
CORUPŢIE LA GRANIŢĂ
Serviciul de Frontieră al Ucrainei a declarat pentru CNN că are o politică de toleranţă zero faţă de corupţie. „Serviciul nostru de securitate internă lucrează activ pentru a expune orice cazuri de activităţi ilegale şi raportăm întotdeauna public reţinerea angajaţilor noştri, dacă apar astfel de cazuri”, a declarat purtătorul de cuvânt Andrii Demcenko.
„Cei care sunt găsiţi comiţând astfel de infracţiuni sunt traşi la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare”, a spus el, adăugând că „acuzaţiile formulate de grupurile ilegale care încalcă legea trebuie să fie susţinute de dovezi. În caz contrar, poate fi vorba pur şi simplu de calomnie”.
Unii bărbaţi prinşi încercând să părăsească ilegal ţara au raportat că au fost mobilizaţi la scurt timp după aceea. Decizia de a evita linia frontului este considerată ruşinoasă în Ucraina, care a dus un război defensiv împotriva vecinului său mult mai mare şi dotat cu arme nucleare.
Pentru şoferul de taxi Pinhasov, care a reuşit să treacă singur graniţa la începutul acestei luni, a meritat efortul. De atunci, s-a reunit cu fiica sa în vârstă de cinci luni în Elveţia.
