Achiziţia uimitoare a Warner Bros. de către Netflix, în valoare de 83 de miliarde de dolari, anunţată vineri, a pus distribuitorii francezi în stare de alertă maximă pe o piaţă în care Warner Bros. – alături de Disney şi Universal – domină box-office-ul local.
Franţa este simultan una dintre cele mai puternice pieţe internaţionale ale Netflix şi una dintre cele mai combative, modelată de mediul de reglementare strict al ţării pentru serviciile de streaming.
Regulile de difuzare, care obligă Netflix să aştepte 15 luni după lansarea filmelor în cinematografe înainte de a le putea difuza pe platforma sa, au provocat de mult timp tensiuni cu distribuitorii francezi.
Acesta este şi motivul pentru care platforma de streaming a părăsit Cannes după ediţia din 2017, când festivalul a stabilit cerinţe cinematografice care, în practică, exclud filmele Netflix din competiţie.
Franţa este, de fapt, singura piaţă din lume în care Netflix nu ar putea fi împiedicată să lanseze „Narnia” în cinematografele Imax din cauza reglementărilor locale.
Sistemul de distribuţie, considerat coloana vertebrală a economiei cinematografice franceze, se profilează ca următorul câmp de luptă.
Netflix a făcut deja apel la Consiliul de Stat al Franţei în încercarea de a scurta perioada de distribuţie pentru a avea acces mai rapid la filme. Această încercare are acum o pondere mult mai mare, având în vedere că unul dintre cei mai puternici distribuitori de blockbustere americane din Franţa se află sub controlul Netflix. Însă Richard Patry, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exploatatorilor de Săli de Cinema din Franţa (FNCF), a declarat clar într-un interviu acordat revistei Variety că asociaţia „va riposta”.
Patry a fost printre primii care au tras un semnal de alarmă cu privire la impactul pe care preluarea Warner Bros. de către Netflix l-ar putea avea asupra nucleului ecosistemului cinematografic francez, chiar dacă Ted Sarandos a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe telefonice cu investitorii şi presa, că Netflix nu are „nicio opoziţie faţă de filmele din cinematografe” şi „se aşteaptă” să lanseze filmele Warner Bros. în cinematografe.
„Sperăm că autorităţile antitrust din SUA şi Europa vor examina cu mare atenţie consecinţele potenţiale ale acestei tranzacţii”, a declarat Patry, reflectând îngrijorarea generalizată din cadrul unui sector deja slăbit de scăderea numărului de spectatori în cinematografe.
În Franţa, Warner Bros. ocupă un loc special nu numai ca sursă de filme de succes, ci şi ca cel mai „european” dintre studiourile americane, spune Patry. Într-adevăr, este studioul care a fost condus în Franţa timp de mulţi ani de actuala preşedintă a Festivalului de la Cannes, Iris Knobloch. În timpul mandatului său la cârma Warner Bros. France, Knobloch a dat undă verde filmului mut „The Artist” al lui Michel Hazanavicius, care a avut premiera mondială la Cannes şi a câştigat cinci premii Oscar, inclusiv pentru Cel mai bun film, în 2012.
„Warner Bros. a avut întotdeauna o linie editorială bine definită şi produce blockbustere care atrag cinefilii”, a spus Patry. „Este cel mai european dintre toate marile studiouri americane”.
Ceea ce îngrijorează distribuitorii francezi nu este doar viitorul noilor filme americane de succes, ci şi biblioteca de clasici a Warner, o resursă crucială pentru proiecţiile de patrimoniu şi iniţiativele de educare a tinerilor – domenii în care Franţa rămâne angajată în mod unic, spune Patry. „Warner Bros. a fost generoasă în a permite cinematografelor franceze să proiecteze filme iconice din biblioteca sa pentru a educa tinerii, iar acum, cu Netflix, nu ştim dacă această tradiţie va fi perpetuată”, continuă el.
În mijlocul alarmei din întregul sector, directorul general al Pathé Cinéma, Laure de Boissard, s-a arătat mai optimistă cu privire la perspective. „Sunt optimistă”, a declarat ea pentru Variety, „deoarece o mişcare de această amploare arată că Netflix încă crede fundamental în valoarea cinematografiei în sălile de cinema”.
