Ministrul Energiei a explicat și rolul României în acest proiect.
„România a avut un rol important, fiind coordonatorul temei legate de producția de radioizotopi medicali. Aceștia sunt folosiți în tratarea și diagnosticarea cancerului și pot fi obținuți prin utilizarea centralelor nucleare și a laboratoarelor de cercetare”, a spus Burduja.
Ce urmează?
Decizia din aceste zile încheie o primă etapă de selecție pentru cinci domenii prioritare ale industriei nucleare europene, explică oficialul.
- Producerea energiei nucleare cu tehnologii inovatoare, cum sunt reactoarele modulare mici (SMR) și reactoarele avansate (AMR);
- Prelucrarea uraniului și gestionarea combustibilului nuclear;
- Dezvoltarea lanțului de aprovizionare și modernizarea instalațiilor industriale;
- Progresul în domeniul fuziunii nucleare;
- Producerea de radioizotopi medicali, cu accent pe cercetare și inovație.
Rolul acestui tip de energie, dincolo de sectorul energetic
„În România, tehnologia de la centrala nucleară Cernavodă permite producerea de radioizotopi necesari în terapii avansate pentru pacienți. Astfel, contribuim la asigurarea unui lanț de aprovizionare mai sigur în Europa și reducem dependența de importuri. Mai mult, România a început deja un parteneriat cu compania franceză Framatome pentru a produce, din 2028, Lutetiu-177 la Cernavodă – un radioizotop folosit în tratamente oncologice”, a mai spus Burduja.
Acest moment marchează un punct cheie, astfel încât până la finalul anului să existe un proiect concret.
„Sunt convins că acest proiect și investițiile în cercetare și tehnologie vor ajuta la recunoașterea rolului important pe care energia nucleară îl poate avea dincolo de sectorul energetic. De asemenea, România este implicată și în dezvoltarea de tehnologii nucleare inovatoare. Avem deja proiecte strategice precum: – SMR-ul de la Doicești, proiectul Alfred de la Pitești (reactor de generație IV, cu răcire pe bază de plumb), inițiative pentru dezvoltarea lanțului valoric și a ciclului combustibilului nuclear, unde România are experiență și rezultate.
Pe baza acestui pas important, cele 13 state semnatare și Comisia Europeană vor începe să lucreze la următoarea etapă a proiectului IPCEI: alegerea tehnologiilor, găsirea surselor de finanțare, stabilirea modului de lucru și selectarea partenerilor naționali. Scopul este ca până la sfârșitul anului viitor să avem un proiect concret, viabil și cu un impact real pentru Europa și România”, a concluzionat ministrul.
