Motivele invocate
„Am spus de la bun început că ne vom lupta până la capăt pentru interesul public al țării noastre, pentru securitatea energetică și bunăstarea românilor. Și asta facem. Nu ne vom lăsa intimidați de amenințări, cereri de demisie, minciuni și jigniri pe bandă rulantă. Este un demers legal, corect și moral, în premieră pentru România. Legea permite accesul liber la justiție și conferă calitate procesuală activă Greenpeace pentru a ataca proiecte de miliarde de euro. Corelativ, atunci când demersurile litigioase se dovedesc neîntemeiate, aceste ONG-uri trebuie să poată răspunde cel puțin pentru cheltuielile de judecată, dacă instanța decide în acest sens. Aceasta este legea și nimeni nu este mai presus de ea.
În cazul de față, prin sentințele civile nr. 667/2025 și 4887/2025, cererile formulate de Fundația Greenpeace împotriva Proiectului Neptun Deep au fost respinse, ONG-ul fiind obligat la plata a 380.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către titularii proiectului. În urma demarării executării silite, ROMGAZ a constatat că Greenpeace România este insolvabilă, neavând niciun fel de active, bunuri mobile sau imobile, disponibilități bănești, sau vreun cont deschis la unitățile bancare. Transparență și corectitudine? Din păcate, nu. Impozite plătite pentru eventualele activități lucrative? Nu. Totul mascat, disimulat sub forma unei alte entități”, a spus ministrul Sebastian Burduja.
Burduja: „Să lupte până la capăt pentru România”
„Într-adevăr, ROMGAZ a constatat că donațiile solicitate publicului pentru finanțarea activității Greenpeace în România sunt colectate de o altă fundație, denumită tot Greenpeace CEE (Central Eastern Europe) România, dar având CIF diferit. Fundația Greenpeace CEE (Central Eastern Europe) România este insolvabilă, fiind utilizată ca paravan de o altă entitate juridică cu aceeași denumire pentru a eluda orice formă de răspundere patrimonială prevăzută de lege.
Având în vedere insolvabilitatea și scopul duplicitar al Fundației Greenpeace CEE (Central Eastern Europe) România, ROMGAZ, prin filiala implicată în proiectul Neptun Deep, a considerat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea Fundației Greenpeace CEE (Central Eastern Europe) România, conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2000. Îi felicit și încurajez pe colegii mei de la ROMGAZ să lupte până la capăt pentru România, pentru respectarea legii și a intereselor românilor. Continuăm! Înainte, împreună”, a concluzionat Burduja.
Context
Ministerul Energiei a transmis, luni, într-un comunicat de presă că Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiată cererea formulată de Greenpeace împotriva dezvoltatorilor Romgaz şi OMV Petrom, vizând anularea Planului Urbanistic Zonal al zonei prin care traversează conducta Tuzla – Podişor a proiectului Neptun Deep. Instituţia a precizat că ONG-ul a fost obligat la plata a 80.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Tribunalul Bucureşti a decis să nu analizeze dosarul Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru lucrările onshore din Tuzla, dedicate proiectului Neptun Deep, susţin reprezentanţii Greenpeace România după decizia instanţei de a respinge pe fond acţiunea organizaţiei de mediu privind blocarea proiectului energetic de la Marea Neagră.
„Tribunalul Bucureşti a pronunţat, în primă instanţă o decizie nefavorabilă Greenpeace în procesul de anulare a planului urbanistic zonal (PUZ) pentru lucrările onshore din Tuzla dedicate proiectului Neptun Deep. În soluţia publicată pe scurt, Tribunalul a hotărât să nu analizeze pe fond nelegalitatea de mediu invocată de către Greenpeace România. Cu toate acestea, alte instanţe din România au admis şi analizat astfel de argumente în alte procese similare”, se arată într-un comunicat de presă al activiştilor de mediu.
Potrivit sursei citate, au fost semnalate mai multe nereguli în legătură cu avizul de mediu eliberat pentru PUZ-ul dedicat proiectului Neptun Deep, respectiv nu a fost efectuat un studiu de evaluare a impactului climatic; nu a fost evaluat impactul asupra corpurilor de apă; nu a fost parcursă procedura de consultări transfrontaliere în cadrul procesului de aprobare; nu a fost efectuat un studiu de evaluare adecvată.
„Ne aflăm într-o situaţie juridică atipică, în care unele instanţe iau în considerare aspectele problematice ale avizelor de mediu, în timp ce altele nu. Riscurile de mediu rămân, chiar dacă nu li s-a dat atenţie în acest proces. O să continuăm cu demersurile până când aceste riscuri vor fi analizate în mod corespunzător de către justiţia din România”, a declarat, în comunicatul citat, Vlad Cătună, coordonator de Campanii la Greenpeace România.
Avocaţii organizaţiei de mediu transmit că vor analiza argumentele din sentinţa Tribunalului Bucureşti, iar ulterior se vor decide dacă se va face sau nu recurs.
„Considerăm că argumentele noastre sunt pertinente, aşa încât vom lua decizia de a face sau nu recurs împotriva soluţiei după ce vom vedea şi argumentele din sentinţa Tribunalului Bucureşti. Credem cu tărie că evaluarea de mediu trebuie să fie corespunzătoare şi pertinentă pentru orice proiect, indiferent cât de mare ar fi acesta, întrucât beneficiile economice pe care le-ar putea avea nu pot justifica nicidecum o evaluare pur formală a impactului asupra unei problematici de mediu complexe (cu arii naturale protejate aflate în proximitate) inclusiv asupra schimbărilor climatice, care poate avea consecinţe ireversibile, faţă de potenţialele beneficii economice, efemere prin definiţie”, a explicat Mihaela Maravela, avocat barou Bucureşti.
OMV Petrom şi Romgaz au solicitat cheltuieli de judecată de peste 250.000 euro în cadrul procesului, însă instanţa a decis că organizaţia de mediu trebuie să plătească 16.000 de euro în total către companii.
