Premierul Bolojan, despre majorarea impozitelor pe proprietate de anul viitor: Aceste sume vor fi încasate de primării, dar aceste plăţi suplimentare, care rămân în local, nu e normal să meargă în salarii. Este contribuţia la investiţii

Premierul Ilie Bolojan susţine că banii obţinuţi de primării din majorarea impozitelor pe proprietăţi nu vor merge la Guvern, ci rămân la nivel local, dar nu vor putea fi utilizaţi pentru salarii, ci pentru investiţii.

Ilie Bolojan a afirmat, joi seară, la Digi24, că pachetul de măsuri care vizează administraţia locală este practic clarificat şi că au mai rămas doar câteva articole în divergenţă. Premierul susţine că, analizând numărul de angajaţi din primării, se constată că în unele locuri sunt mai mulţi oameni decât ar trebui.

”Sunt foarte multe autorităţi locale care au la acelaşi număr de populaţie un număr de angajaţi total diferit şi în mod evident acolo unde o primărie cu număr mult mai mic de angajat, cu salarii decente, funcţionează bine pentru oameni înseamnă că problema este în cealaltă parte. Problema este că aceşti bani, în cea mai mare parte, mai ales pentru primăriile de comune, dar şi de oraşe mici, vin de la guvern, ori nu mai avem aceşti bani să-i transferăm către primării”, a declarat premierul.

Ilie Bolojan a declarat că anul viitor primăriile vor fi responsabilizate, motivând că majorarea impozitelor pe proprietate de anul viitor nu va însemna o sumă de bani care va fi plătită guvernului.

”Aceste sume vor fi încasate de primării, dar aceste plăţi suplimentare, care rămân în local, nu e normal să meargă în salarii. Este contribuţia la investiţii. Nu e normal să fie contribuţii care să se ducă pe apa sâmbetei, pe salariile acestor oameni”, a precizat Ilie Bolojan.

El a explicat că există o grilă pe care fiecare Prefectură din România, pe baza unui calcul dat de lege, o comunică primăriei, iar fiecare primărie va primi o înştiinţare privind numărul maxim de angajaţi în funcţie de numărul de locuitori pe care îl are.

”Dacă nu facem această disciplină financiară şi reducere de cheltuieli, la datele pe care le avem în momentul de faţă, nu ne putem echilibra deficitul. Deci trebuie să facem asta. Altfel, ţinta pe care România şi-a asumat-o, de a ajunge la un deficit care să fie între 6 şi 6,4 nu va fi atinsă. Nu poţi să scazi aceste deficite decât analizând şi aplicând şi reducerea de cheltuieli. Nu se poate altfel”, a adăugat premierul Ilie Bolojan.

Guvernul şi-a asumat răspunderea, în cadrul celui de-al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului, pe Legea care stabileşte măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi modifică şi completează acte normative. 

Această lege viza majorarea unor taxe şi impozite pe locuinţe, terenuri, maşini şi dividende, precum şi a unor tarife pentru colete, măriri pe care Guvernul spera să le aplice de la începutul anului viitor. Legea a fost contestată la CCR, iar judecătorii au declarat neconstituţională doar prevederea privind testul poligraf.

Plenul Parlamentului a adoptat legea în formula corectată, iar în 20 noiembrie a fost trimisă preşedintelui la promulgare.
 
Între timp, legea a fost din nou contestată la CCR, care a dat iniţial termen pentru 21 ianuarie anul viitor. Guvernul a anunţat că a solicitat CCR preschimbarea termenului. CCR a anunţat că a preschimbat termenul pentru 10 decembrie 2025.
 
Ministrul Finanţelor Publice, Alexandru Nazare, mărturiseşte că o decizie pe care Curtea Constituţională a României ar fi luat-o anul viitor cu privire la constituţionalitatea legii care majorează impozitele şi taxele locale ar fi pus în dificultate Guvernul, pentru că actul normativ nu ar fi putut fi aplicat din ianuarie 2026. ”Ne-a trecut glonţul pe la tâmplă”, spune Nazare, subliniind că Guvernul a luat ”măsurile de precauţie necesare” pentru ca proiectul să fie constituţional.

Meciul Universitatea Craiova – Mainz: Bancu: Suntem mândri de ce am realizat, dar nu trebuie să ne oprim aici

Încă un fost preşedinte peruan a fost condamnat la închisoare