La sfârşitul lui 2024, această ţară din Caucaz a fost zguduită de un val de proteste care au durat mai multe săptămâni şi care denunţau decizia puterii de a amâna orice discuţie asupra unei posibile aderări a Georgiei la Uniunea Europeană.
Aceste manifestaţii, marcate de violenţe ale poliţiei şi de zeci de arestări, se opuneau de asemenea rezultatelor alegerilor legislative din octombrie, câştigate de partidul aflat la putere Visul Georgian, acuzat că a fraudat scrutinul.
În timpul preşedinţiei democratului Joe Biden, SUA au anunţat în decembrie sancţiuni împotriva unor responsabili georgieni, acuzând ţara că se inspiră de la Rusia represivă a lui Vladimir Putin.
„Am exprimat dorinţa clară de a reînnoi parteneriatul nostru strategic cu SUA, resetând contoarele de la zero”, a declarat joi Irakli Kobahidze, premierul georgian.
Partidul său, condus din umbră de miliardarul Bizdina Ivanişvili, a dus în ultimii ani o politică din ce în ce mai conservatoare şi autoritară, atacând persoanele LGBT+ şi societatea civilă.
„Suntem încântaţi să avem o aliniere de valori cu administraţie noului preşedinte” american, a declarat joi Irakli Kobahidze.
„Suntem optimişti şi gata să reiniţializăm relaţiile între Georgia şi SUA”, a continuat el.
Aceasta va depinde, potrivit lui Kobahidze, de capacitatea lui Donald Trump de a învinge „statul profund”, termen venit din sferele conspiraţioniste şi care presupune că entităţi secrete deţin în realitate puterea decizională.
La sfârşitul lui decembrie, Departamentul de Stat american, în timpul preşedinţiei lui Biden, l-a sancţionat pe Bidzina Ivanişvili, omul forte al Georgiei, pe motiv că acesta „subminează viitorul democratic şi euroatlantic” al acestei ţări.
Mai devreme, la mijlocul lui decembrie, SUA adoptaseră de asemenea sancţiuni împotriva ministrului georgian de interne, a adjunctului său şi a trei şefi ai poliţiei, pentru „încălcarea drepturilor omului” în timpul reprimării manifestaţiilor pro-UE.
