Alin Vasile Ene: „DESTABILIZAREA JUSTIȚIEI NU E REFORMĂ!
Sub masca ‘reformei’ și reluând aceleași minciuni demontate deja public de Consiliul Superior al Magistraturii, premierul României încalcă flagrant Constituția României și standardele internaționale, disprețuind atât jurisprudența Curții Constituționale, cât și orice urmă de respect față de principiile statului de drept.
Într-un gest de sfidare, se anunță o nouă creștere a vârstei de pensionare, o majorare absurdă a vechimii în funcție și o amputare brutală a pensiei de serviciu – toate acestea, la doar câteva luni după ce Legea nr. 282/2023 a modificat deja substanțial aceste condiții.
Aceste modificări nu sunt doar abuzive – sunt premeditate. Țintirea exclusivă a magistraților nu e întâmplătoare: e un episod nou dintr-o campanie de stigmatizare orchestrată politic, menită să discrediteze sistemul judiciar și să îl pună sub control. Totul, ca să se distragă atenția de la adevăratele eșecuri ale guvernării și știind că o justiție cu spatele la zid nu poate fi nici liberă, nici dreaptă.
Dacă acest plan reușește, magistratura va fi golită de profesioniști, iar profesia de judecător sau procuror va deveni una pe care nu și-o va mai dori nimeni. Cu ce preț? Distrugerea sistemului de justiție, colapsul încrederii publice și o democrație vulnerabilă în fața abuzurilor”, a declarat Ene, pe Facebook.
Ce a anunțat premierul
Premierul Ilie Bolojan a prezentat, marţi, într-o conferinţă de presă, problemele sistemului de justiţie pe partea de pensionare, el arătând că suntem în situaţia în care două treimi dintre magistraţii din România ies la pensie la 47, 48, 49 de ani şi ani de zile, pensiile au fost mai mari decât salarile lucru care este total anormal şi nu există nicăieri. Premierul a mai anunţat că guvernele României din ultimii ani au trebuit să plătească, prin titluri executorii, aproximativ 10 miliarde de lei, aproximativ 2 miliarde de euro, diferenţe salariale, în acest sistem de justiţie şi că este nevoie de o nouă lege de salarizare care să nu permite interpretări, adăugând că speră ca acest lucru să se realizeze în toamnă.
Premierul Ilie Bolojan a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă, că urgenţa rezolvării problemei pensiilor speciale are câteva elemente foarte importante. Unul dintre acestea ţine de echitatea socială, deoarece, în condiţiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii din sectorul public şi privat din România, bazate pe contributivitate, apare o nedreptate socială, cauzată de această diferenţă foarte mare.
El a menţionat că, de asemenea, rezolvarea acestei probleme, dar şi a sistemului de salarizare din justiţie, ţine de eficienţa acestui sistem şi de îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie în România. „Se presupune – şi cred că este corect – faptul că, atunci când un om ajunge la maturitatea vârstei profesionale, ceea ce înseamnă, cu siguranţă, peste 45-50 de ani, după ce a acumulat o experienţă importantă în profesie, să poată pune această experienţă în slujba interesului public. Şi, cu siguranţă, atunci când vom avea un corp de magistraţi care va rămâne în activitate până la vârsta standard de pensionare, dacă vom clarifica cadrul legal şi vom îmbunătăţi calitatea legislaţiei, vom avea o justiţie mult mai performantă în România”, a spus şeful Executivului.
Potrivit lui Bolojan, „unul dintre fundamentele unui stat este sistemul de justiţie, şi este foarte important ca România să aibă un sistem de justiţie funcţional, de încredere, eficient şi independent”. Premierul a prezentat „problemele acumulate în toţi aceşti ani în domeniul justiţiei”. „Una dintre problemele majore este pensionarea prea timpurie. Din cazurile pe care le-am avut în ultimii ani – şi am avut posibilitatea, în decurs de trei luni, la începutul acestui an, să semnez pensionări ale magistraţilor –, suntem în situaţia în care două treimi dintre magistraţii din România se pensionează la 47, 48, 49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă, este chiar vârsta maturităţii profesionale, în orice domeniu”, a afirmat Bolojan.
Premierul a afirmat că nu este vorba doar despre o problemă de calitate, ci şi despre una de sustenabilitate în anii următori, deoarece nu mai există oameni care să-i înlocuiască pe cei cu experienţă din sistemele publice, care se pensionează prea devreme, şi astfel nu mai există suficienţi oameni activi pe piaţa muncii. „Prin urmare, avem o criză a forţei de muncă, resimţită puternic, în primul rând, în sectorul privat, dar şi în cel public. De aceea, această propunere vine să crească vârsta de pensionare şi să elimine această problemă care s-a acumulat de-a lungul anilor”, a arătat el.
Premierul a mai declarat că o a doua problemă acumulată în aceşti ani este faptul că valoarea pensiei este raportată la nivelul ultimului salariu.
„Am avut două etape ale acestei acumulări negative. Au fost ani, înainte de 2020, în care, practic, din cauza formulei prevăzute în lege – şi anume că pensia unui magistrat este de 80% din venitul brut –, pensiile ajungeau să fie mai mari decât salariile, ceea ce este total anormal şi nu există nicăieri altundeva”, a subliniat Bolojan. Potrivit premierului, în aceşti ani, pensiile din justiţie au fost la nivelul ultimului salariu, iar dacă facem un calcul al unei pensii medii din acest sistem, constatăm că acestea ajung la aproximativ 24.000-25.000 de lei, adică aproximativ 5.000 de euro net. „Dacă faceţi o comparaţie cu pensia medie din România, care este undeva între 500 şi 600 de euro, ne dăm seama că există o diferenţă foarte mare, iar în niciun sistem european nu există o astfel de prevedere, în care pensia să fie mai mare decât salariul sau să fie egală cu ultimul salariu”, a menţionat Ilie Bolojan.
Şeful Executivului a mai spus că a treia problemă din sistem „nu este rezolvată prin această propunere, deoarece este nevoie de o lege de salarizare clară, iar aceasta nu poate fi elaborată într-un termen foarte scurt, însă estimează că se poate finaliza până în toamnă, pe baza unui dialog cu sistemul de justiţie”.
„Avem legi de salarizare interpretabile, neclare, care, de multe ori, au fost forţate în interpretare. Această situaţie, care ţine atât de calitatea legislaţiei, cât şi de interpretarea ei, ne-a dus în situaţia în care, în ultimii ani, am avut peste 20.000 de acţiuni în instanţele din România, intentate de persoane din sistemul de justiţie, pentru drepturi salariale, bazate pe aspecte ce ţin de discriminare salarială. Faptul că la un parchet special salariile sunt mai mari decât la un parchet obişnuit a fost considerat discriminare. Au existat şi litigii privind sporuri, despăgubiri pentru condiţii improprii de muncă, aşa-numitul VRS (valoarea de referinţă sectorială), un indicator de creştere a salariilor, precum şi acte administrative validate prin hotărâri judecătoreşti. Cert este că, în urma acestor sentinţe în cascadă, guvernele României din ultimii ani au fost obligate să plătească, prin titluri executorii, aproximativ 10 miliarde de lei, adică circa 2 miliarde de euro, reprezentând diferenţe salariale în acest sistem”, a anunţat premierul.
El a menţionat că „s-au făcut eşalonări parţiale; de exemplu, cea de anul trecut nu a fost încă achitată, şi înţelege că mai există un stoc de sentinţe, deoarece aceste sume au fost recalculate, evaluate – alte miliarde de lei –, ceea ce înseamnă un sistem de salarizare impredictibil, care presupune pentru statul român sume importante de bani ce nu pot fi prevăzute şi pentru care nu există estimări clare de la un an la altul”. „În condiţiile în care ne aflăm într-o criză bugetară, cauzată de deficitele mari acumulate şi de dobânzile pe care le plătim pentru creditele contractate, nu ne mai putem permite astfel de lucruri. Este nevoie să intervenim şi să adoptăm o lege a salarizării care să nu permită interpretări, care să fie clară”, a precizat premierul.
El a ţinut să adauge că nu este vorba despre reducerea salariilor, ci despre necesitatea de a asigura predictibilitate, stabilitate şi de a evita aceste zeci de mii de procese „care, oricum, sunt nelalocul lor”.
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat în conferinţa de presă ce se întâmplă cu pensiile ocupaţionale, dacă vor fi tratate separat de pensiile speciale şi, dacă da, cum se va armoniza măsura cu cererile PNRR.
”Aceste pensii, la care aţi făcut referire, le numim ocupaţionale sau le numim popular speciale, cred că în toate domeniile unde se aplică au nevoie de clarificări, atât în ceea ce priveşte salarizarea personalului, pentru că astăzi avem o salarizare care este foarte complicată, care se aplică neunitar, care se bazează pe elemente de sporuri şi aşa mai departe, deci e nevoie de o salarizare clară şi predictibilă, urmată de o legislaţie care să clarifice şi aspectele care ţin de pensii, în sensul în care să existe predictibilitate, claritate şi să evităm procese şi discuţiile pe care le-am avut în spaţiul public, începând de un an-doi, de exemplu, pe componenta de pensii militare”, a precizat premierul.
Şeful Executivului a menţionat că ”aceste lucruri nu pot fi făcute de pe o zi pe alta”.
”Trebuie lucrat serios şi eu cred că există, în faţa noastră, o lună, două, trei, în care toate aceste aspecte pot fi discutate, în aşa fel încât să venim cu o legislaţie care să clarifice şi să facă ordine, inclusiv în aceste domenii unde, aşa cum ştiţi, sunt foarte multe discuţii”, a subliniat premierul.
Care a fost reacția Cosniliului Superior al Magistraturii la anunțul premierului?
„Consiliul Superior al Magistraturii dezaprobă ferm măsurile preconizate de Guvernul României în legătură cu modificarea sistemului de pensionare a judecătorilor și procurorilor, prezentate de prim-ministrul României în conferința de presă din data de 29 iulie 2025.
Maniera de comunicare publică a măsurilor decise de Guvern, într-o abordare specifică mai degrabă unui veritabil dictat și fără nicio consultare a autorității judecătorești, reprezintă o manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor puterii executive, care aruncă în derizoriu principiul cooperării loiale între autoritățile publice și statutul de putere în stat al justiției.
Intențiile autorității executive încalcă flagrant principiile consacrate de Constituția României și de reglementările internaționale în materie, așa cum au fost în mod constant reflectate în jurisprudența Curții Constituționale.
Creșterea din nou a vârstei de pensionare, majorarea bruscă a vechimii în funcție necesare pentru pensionare, cât și diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu, după ce toate aceste elemente au fost deja modificate substanțial prin Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024, sunt în mod evident de natură să înfrângă principiile securității juridice și așteptării legitime care ar trebui să constituie pentru legiuitor imperative în activitatea de legiferare.
Este obligatoriu ca magistraților în funcție să le fie asigurat un cadru normativ predictibil, iar această condiție este incompatibilă cu modificările de substanță, în mod repetat, ale statutului acestora, al căror efect este acela de a crea un sistem normativ fundamental diferit de cel existent la momentul accesului în profesie. Judecătorii și procurorii în funcție și-au asumat responsabilitățile specifice, gestionând un volum imens de cauze, în condițiile unui cadru normativ deseori lipsit de calitatea necesară și supunându-se celui mai strict regim de incompatibilități și interdicții, având așteptarea legitimă că statul, la rândul său, își va respecta obligația de a le asigura stabilitatea componentelor esențiale ale statutului lor.
Intențiile Guvernului României afectează grav și componenta financiară a independenței justiției, care impune asigurarea pentru magistrați a garanției sociale reprezentată de plata unei pensii de serviciu într-un cuantum cât mai apropiat de cel al ultimului venit, deziderat pe care reducerea anunțată a cuantumului pensiei este departe de a îl mai îndeplini.
Modificările preconizate vor genera o nouă falie în rândul magistraturii române, creând discriminări majore între generațiile de judecători și procurori, iar pe termen lung vor conduce la distrugerea sistemului de justiție, de vreme ce aceste profesii vor deveni complet neatractive, întrucât responsabilitățile specifice, condițiile deosebite de muncă și regimul drastic de incompatibilități și interdicții nu sunt compensate corespunzător nici prin sistemul de remunerare și nici prin sistemul de pensionare.
Toate măsurile anunțate, care vizează numai categoria profesională a judecătorilor și procurorilor, se înscriu, de fapt, în campania de stigmatizare a acestora, inițiată și întreținută de factorul politic în scopul manifest de a submina puterea judecătorească și independența acesteia, doar pentru a abate atenția de la problemele reale ale societății, care nu au fost create de magistrați sau de la scandalurile recente din spațiul public.
Consiliul Superior al Magistraturii asigură judecătorii și procurorii că va utiliza toate instrumentele instituționale pentru a proteja independența justiției, valoare esențială fără de care statul de drept nu poate exista”, a transmis CSM.
