Premierul Ilie Bolojan a răspuns mesajului „Bolojan, te sună România”, din Piaţa Victoriei, transmis de cei care au protestat, în ultimele zile, faţă de situaţia din justiţie, şeful Executivului arătând că grupul de lucru pentru legile justiţiei ar urma să vină cu propuneri la finalul lunii ianuarie şi vor fi analizate şi să se vadă în ce măsură pot fi susţinute de o majoritate. El a mai spus că stăzi, tot ceea ce se întâmplă în sistemul de justiţie, cu legi mai bune sau mai proaste care au reglementat acest lucru, este o consecinţă a modului în care s-a administrat justiţia.
”Există un sentiment de nedreptate în societate, care s-a dezvoltat în aceşti ani, ca o reacţie la modul în care românii au perceput că sunt gestionate lucrurile, atât în zona de politică, dar şi în zona de justiţie. Aceste percepţii sunt probate prin toate studiile sociologice care au fost făcute Gradul de încredere al românilor în instituţiile statului, inclusiv în zona de justiţie, este destul de scăzut. Ca atare astfel de reacţii, de nemulţumire. de îngrijorare vis-a-vis de ce se întâmplă, pe acest trend sunt relativ normale”, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu la Cotidianul.
Şeful Executivului a precizat că în ultimii ani, după ce România a obţinut ieşirea din monitorizarea sub forma MCV-ului, gestionarea sistemului de justiţie a fost mutată aproape în totalitate din zona în care înainte mai aveau anumite competenţe, să spunem, ministrul Justiţiei, spre zona de conducere a sistemului de justiţie din România.
”Practic, astăzi, tot ceea ce se întâmplă în sistemul de justiţie, cu legi mai bune sau mai proaste care au reglementat acest lucru, este o consecinţă a modului în care s-a administrat justiţia şi eu am mai spus, fiecare dintre cei care am deţinut o funcţie în administraţie, în fruntea unor ministere, în conducerea sistemului de justiţie, în orice zonă de decizie, are o răspundere vis-a-vis de ce s-a întâmplat în anii în care a fost acolo, poate şi după aceea, direct proporţional cu greutatea funcţiei, cu durata pe care a ocupat-o. Rezolvarea acestor nemulţumiri nu este foarte simplă, sunt aspecte care ţin de lungirea foarte mult a proceselor, ajungând în situaţii ca anumite fapte să se prescrie, ceea ce generează un sentiment de inechitate. Cu cât un proces se lungeşte mai mult, cu atât efectul social este mult mai scăzut faţă de data la care s-a întâmplat fapta. Aspecte care ţin de meritocraţie, de promovare, vedeţi formarea completurilor şi cred că aceste probleme nu pot fi negate, trebuie căutate cele mai bune soluţii, parte din interiorul sistemului de justiţie, parte poate din zona lumii politice care înseamnă să vii cu proiecte de legi cu anumite modificări”, a explicat premierul.
Ilie Bolojan a afirmat că de aceea a constituit acest mic grup de lucru care va începe să analizeze aceste probleme împreună cu reprezentanţii CSM, pentru a vedea ”dacă se ajunge la o formă de propuneri pe care coaliţia de guvernare sau guvernul, într-o manieră legislativă, poate să o promoveze”.
”Această îngrijorare cred că este legitimă şi trebuie văzut ce se poate face pentru ca lucrurile care s-au constatat că nu sunt în regulă în aceşti ani pot fi îndreptate. Cum putem să îmbunătăţim şi sistemul de justiţie şi nu doar sistemul de justiţie pentru că şi noi avem o responsabilitate pe componentele administrative ale statului, unde e loc de mai bine în foarte multe locuri”, a menţionat premierul.
Ilie Bolojan a mai spus că în luna ianuarie ar trebui să se vină cu propuneri în grupul de lucru pe justiţie
”Ar trebui ca în luna ianuarie, până la final, să venim cu câteva propuneri în aşa fel încât ele să fie analizate şi să se vadă în ce măsură pot fi susţinute. Au o portanţă de susţinere, pentru că orice modificare legislativă, pentru că doar asta am putea face din afara sistemului, prin intermediul lumii politice, asta ar fi o modificare sănătoasă, o intervenţie sănătoasă, înseamnă să ai o majoritate care să susţină aceste modificări”, a arătat Bolojan.
”Eu nu sunt adeptul să facem declaraţii, să ne poziţionăm în aşa fel încât să ne ducem pe un val de emoţii care se creează. Întotdeauna am fost adeptul: Hai să căutăm soluţii adevărate, să găsim un suport pentru ca ele să devină realitate şi să facem paşii necesari pentru a le pune în practică. Altfel, există o tendinţă oarecum naturală de a specula politic anumite lucruri, de a te urca pe val, de a-ţi băga capul în poză, dar care nu rezolvă problemele. Poate să-ţi aducă un câştig de imagine pe termen scurt”, a adăugat premieru.
”Cea mai mare problemă pe care eu cred că o avem noi de multe ori este că am dat nişte speranţe că vom face anumite lucruri şi am dezamăgit”, a subliniat Bolojan.
Despre evaluarea activităţii lui Cătălin Predoiu şi Radu Marinescu la Ministerul Justiţiei, Bolojan a precizat că ”aceste legi care sunt astăzi în vigoare au transferat aproape toată responsabilitatea în interiorul sistemului de justiţie”.
”Ministrul Justiţiei are posibilităţi foarte puţine astăzi de a se implica şi actualul ministru, ca să discut de dânsul, a moştenit o stare de fapt şi o duce mai departe, aşa cum sunt prevederile legale. Asta ca şi responsabilitatea generală. Şi atunci, în ceea ce priveşte, să spunem, responsabilitatea care i-ar veni domnului Predoiu, am mai explicat acest lucru. Dânsul astăzi este ministru de Interne în guvernul pe care îl reprezint. În această funcţie consider că a avut o activitate bună”, a menţionat Bolojan.
”În mod evident, domnul Predoiu, având câteva mandate la justiţie, aşa cum am spus, are o responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat. Dar, din nou, dânsul a susţinut nişte legi care au fost validate la vremea respectivă, iar legea şi regula după care funcţionezi într-un anumit domeniu este un instrument”, a afirmat el.
