„Aceasta nu este doar o victorie electorală, este o victorie pentru demnitatea românească. Este victoria celor care nu și-au pierdut speranța, a celor care încă mai cred în România, o țară liberă, respectată și suverană”, a declarat George Simion după publicarea rezultatelor sondajelor de la ieșirea de la urne.
Acest fost suporter ultras al echipei naționale de fotbal și cofondator al unui grup de suporteri naționaliști a profitat de valul de nemulțumire a unei părți a populației în urma loviturii de teatru de la alegerile din noiembrie 2024. Aceste alegeri au fost anulate de Curtea Constituțională din cauza suspiciunilor de interferență a Rusiei în favoarea lui Călin Georgescu, un alt candidat de extrema dreaptă acuzat ulterior că a minţit în legătură cu conturile sale electorale și că a pregătit violențe.
De data aceasta nu a fost detectată nicio manipulare majoră din partea Moscovei pe rețelele de socializare. În timpul campaniei George Simion a reiterat că dorește „să-i dea înapoi poporului român ce i s-a luat”. Duminică acesta s-a prezentat alături de Călin Georgescu, promițând că îl va numi prim-ministru.
„Chiar dacă a pierdut la primele alegeri [George Simion a ieșit pe locul al patrulea, n. red.], probabil a reușit să profite de nemulțumirea celor care au avut sentimentul că votul le-a fost furat”, a subliniat la France 24 Oana Popescu-Zamfir, directoarea și fondatoarea think-tank-ului GlobalFocus.
„Aceasta este în prezent specialitatea populiștilor din Europa: să spună că reprezintă vocea poporului, dar că se încearcă să li se pună o cămașă de forță constituțională, instituțională sau europeană”, spune istoricul și profesorul emerit de la Sciences Po Jacques Rupnik, care subliniază că noua administrație americană, în special vicepreședintele J.D. Vance, i-a luat partea extremei drepte din România, așa cum a făcut-o anterior în Franța și Germania.
Într-o postare pe X, șefa parlamentarilor Rassemblement National, Marine Le Pen, a reiterat această retorică conspiraționistă europeană, spunând că România tocmai i-a oferit Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, „un bumerang foarte frumos”.
Anti-vaccinist notoriu, „patriot creștin” și mare admirator al lui Donald Trump, George Simion împărtășește cu președintele american un discurs anti-sistem care a rezonat cu mulți români sătui de o clasă politică considerată coruptă și deconectată de realitățile din teren. Ca semn al exasperării alegătorilor români, candidatul centrist care a ieșit pe locul doi, Nicușor Dan, se prezintă și el ca anti-sistem.
„Asistăm, în cele din urmă, la un dublu vot anti-establishment, cu prezența în turul al doilea a lui Nicușor Dan, un candidat destul de reformator, care și-a pus în valoare experiența în cadrul unui ONG și a candidat ca independent. Alături de votul pentru Simion, aceasta demonstrează clar deziluzia față de clasa politică și acest sentiment general de sub-reprezentare”, analizează Oana Popescu-Zamfir.
Scoțându-şi în evidență tinerețea și fiind iscusit în utilizarea rețelelor de socializare, în special a TikTok, acest critic al UE – pe care o compară cu URSS – a reușit să stârnească furia în zonele rurale unde șomajul rămâne ridicat, iar serviciile publice sunt adesea insuficiente.
„Vedem în România ce vedem și în alte părți, adică o țară divizată, cu orașe mari și prospere și o populație mai educată, orientată spre călătorii, și o Românie cu orașe mai mici, mai puțin dezvoltate, unde discursul naționalist rezonează mai puternic”, analizează Jacques Rupnik.
Acești alegători proveniți din medii mai defavorizate ar fi putut fi receptivi la problema ajutorului acordat Ucrainei, care, potrivit extremei drepte românești, are prioritate față de dezvoltarea economică a țării.
George Simion a câștigat sprijin și în rândul diasporei din Occident, care beneficiază de politicile europene, dar nutrește resentimente puternice față de clasa politică românească. În Italia Giorgiei Meloni, candidatul AUR a obținut peste 70% din voturi.
Deși este mai puțin radical decât Călin Georgescu și se pretinde ostil Moscovei, George Simion împărtășește cu fostul său rival un discurs la fel de suveranist. Acest nostalgic al fostului dictator comunist Nicolae Ceaușescu se joacă cu ideea restaurării „României Mari”, o mare parte din care a fost pierdută după 1945 în favoarea URSS. În trecut el a pledat în mod special pentru anexarea teritoriilor din Moldova și Ucraina din cauza prezenței populațiilor vorbitoare de limba română. Opinii iredentiste care îi aduc o interdicție de intrare în aceste două țări.
După scorul său uimitor din primul tur, George Simion visează acum să devină un Trump românesc în cadrul unei alianțe „MAGA” (acronim pentru „Make America Great Again”) în inima UE. Alegerea sa ar reprezenta o nouă lovitură pentru Bruxelles, care ar trebui să se confrunte cu o nouă voce eurosceptică și izolaționistă alături de prim-miniștrii ungar și slovac, Viktor Orban și Robert Fico.
În esență protocolară, funcția de președinte al României rămâne influentă în chestiuni de politică externă în această țară cu 19 milioane de locuitori, devenită strategică pentru NATO de la invazia rusă în Ucraina. Președintele României comandă forțele armate și prezidează Consiliul de securitate al României, care decide asupra ajutorului militar. De asemenea, el poate respinge prin veto voturi importante ale UE și poate numi prim-ministrul.
În caz de victorie în al doilea tur, pe 18 mai, George Simion a promis că va lua măsuri drastice împotriva fraudei și a cheltuielilor inutile, similar cu DOGE din Statele Unite – „Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală” – și că va dubla bugetul militar în următorii cinci ani, ajungând la 4% din produsul intern brut (PIB).
Totuși, nimic nu este încă decis în al doilea tur, deoarece George Simion „și-a asigurat deja totalul voturilor naționaliste”, subliniază Jacques Rupnik, care consideră că transferul de voturi, în special cele ale Partidului Social Democrat (PSD) al premierului Marcel Ciolacu, ar trebui să fie în avantajul candidatului centrist.
Sursa: France24, în traducerea Rador Radio România
