Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Lia Savonea, afirmă, referitor la scrisoarea transmisă de premierul Ilie Bolojan Curţii Constituţionale, că ”avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”. ”Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorităţi nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituţiei nu poate fi condiţionată de considerente financiare”, susţine Savonea.
”În exercitarea atribuţiilor constituţionale ce revin Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi în considerarea rolului fundamental al justiţiei într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă faţă de conţinutul şi semnificaţia scrisorii pe care aţi adresat-o preşedintei Curţii Constituţionale a României la data de 6 februarie 2026. Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”, afirmă Lia Savonea, într-un comunicat de presă postat, vineri, pe site-ul ICCJ.
Ea susţine că argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituţionalităţii proiectului de lege privind pensiile magistraţilor ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este, ”din punct de vedere juridic, inexact”.
”Condiţionalităţile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislaţia adoptată anterior, iar legătura directă şi exclusivă dintre sumele invocate şi proiectul de lege supus controlului de constituţionalitate nu este susţinută de cadrul normativ european aplicabil. Curtea Constituţională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale şi nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremaţia Constituţiei, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară”, adaugă preşedintele ICCJ.
Totodată, Lia Savonea afirmă că invocarea art. 148 din Constituţie nu poate justifica ”exercitarea unor presiuni, fie ele şi indirecte, asupra unei autorităţi jurisdicţionale”.
”Independenţa justiţiei nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condiţiile esenţiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influenţare a unei instanţe constituţionale riscă să aducă prejudicii grave credibilităţii instituţiilor statului şi încrederii publice în funcţionarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorităţi nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituţiei nu poate fi condiţionată de considerente financiare. Vă adresăm, domnule Prim-ministru, invitaţia de a reafirma public ataşamentul Guvernului faţă de principiul independenţei justiţiei şi de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerinţă în activitatea autorităţilor jurisdicţionale”, conchide preşedintele ICCJ.
Premierul Ilie Bolojan a transmis preşedintei Curţii Constituţionale a României, Simina Tănăsescu, o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraţilor, contestată de ICCJ şi asupra căreia Curtea urmează să se pronunţe în 11 februarie, în care o informează că, pe baza informaţiilor actuale, Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro. „Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, precizează prim-ministrul în scrisoare.
