Preşedinta moldoveană în exerciţiu Maia Sandu a salutat luni victoria taberei ”da” în referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE) cu un scor extrem de strâns, în pofida unei ”lupte nedrepte” şi unor ”amestecuri sordide”, acuzând Moscova, relatează AFP.
Împotriva acestor ”acuzaţii grave”, Kremlinul a cerut ”probe” şi a denunţat ”anomalii” în numărarea vorurilor exprimate în referendum.
”Am câştigat o primă luptă într-o bătălie dificilă care va determina viitorul ţării noastre”, a declarat pe Facebook conducătoarea în vârstă de 52 de ani, făcând astfel apel la o mobilizare în vederea turului doi al alegerilor prezidenţiale, la începutul lui noiembrie.
După o lungă cursă pe primul loc a tabărei ”nu”, tabăra ”da” a depăşit-o (50,46%) cu câteva mii de voturi, mulţumită votului din diaspora, potrivit rezultatelor publicate de către Comisia Electorală.
În prima sa reacţie oficială, în timpul nopţii de duminică spre luni, şefa statului a denunţat un asalt ”fără precedent împotriva democraţiei” şi a promis să nu cedeze.
”Grupuri criminale, acţionând împreună cu forţe străine ostile intereselor noastre naţionale ne-au atacat ţara cu lovituri de zeci de milioane de euro, minciuni şi propagandă” pentru a-i înşela şi corupe pe alegători, a declarat Maia Sandu cu un aer grav.
Comisia Europeană (CE), care urmăreşte îndeaproape scrutinul, a evocat ”un context de amestec şi de intimidare fără precedent din partea Rusiei”, ”strategii hiberide” care nu au împiedicat Republica Moldova să-şi confirme dorinţa unui ”viitor european”, s-a felicitat preşedinta Ursula von der Leyen.
UN VIITOR TUR DOI DIFICIL
Maia Sandu, care a întors spatele Moscovei după invazia Ucrainei vecine şi care a prezentat la Bruxelles candidatura aderării la UE a Republicii Moldova, o fostă republică sovietică cu 2,6 milioane de locuitori, a convocat acest referendum pentru a-şi valida strategia – un plan riscant.
Această victorie la limită, fără să pună în discuţie negocierile de aderare cu Cei 27, ”slăbeşte într-un fel imaginea proeuropeană a populaţiei şi leadershipul Maiei Sandu”, comentează la AFP un specialist în regiune, politologul francez Florent Parmentier.
Prima fameie care ocupă începând din 2020 cea mai înaltă funcţie în stat, o fostă economistă la Banca Mondială (BM) cu o reputaţie de incoruptibilă, a devenit în patru ani o personalitate europeană de prim-plan.
Într-un mediu geopolitic complicat, cu Războiul rus din Ucraina şi Georgia acuzată de o derivvă autoritaristă prorusă, Republica Moldova dădea speranţă Bruxellesului, subliniază expertul.
Or după acest referendum disputat, un succes al Maiei Sandu în al doilea tur, la 3 noiembrie, este departe de a fi sigur.
Cu 42% dintre voturile exprimate, ea îl devansează mult pe Alexandr Stoianoglo (26%), un fost procuror în vârstă de 57 de ani susţinut de către socialiştii proruşi, însă acesta poate conta pe voturile candidaţilor ”mici”.
”DISENSIUNI”
”Avem şanse mari să câştigăm la 3 noiembrie şi vom câştiga”, a declarat el la sediul partidului, acuzând Guvernul de un ”eşec răsunător şi ruşinos”.
În timpul campaniei, acest bărbat cu un aer sever a îndemnat la ”restaurarea justiţiei” împotriva unei puteri care nu ezită, acuză opoziţia, să încalce drepturi şi a pledat în favoarea unei politici externe ”echilibrate”, de la UE şi până la Rusia.
Pe străzile Chişinăului, locuitori se felicitau pentru un ”test electoral” reuşit al Republicii Moldova, în pofida ”dificultăţilor”. Alţii îşi exprimau, din contră, îngrijorarea faţă de virajul către Occident prea puternic al Maiei Sandu.
Acest dublu vot ”a dat la iveală disensiuni puternice” în ţară, comentează într-o notă Marta Mucznik, o analistă de la Crisis Group, şi îndeamnă Bruxellesul şi Chişinăul să-şi ”revadă strategia” pe fondul unor ”tensiuni tot mai mari”.
Printre operaţiuni anticorupţie şi de dezinformare, poliţia moldovrană a desfăşurat în ultimele luni 350 de percheziţii şi a efectuat sute de reţineri ale unor suspecţi acuzaţi de faptul că voiau să perturbe procesul electoral în favoarea Mosocovei.
Un sistem masiv de cumpărare de voturi a fost dezvăluit, vizând până la un sfert dintre alegătorii aşteptaţi la urne. În spatele acestuia se află oligarhul Ilan Şor, refugiat la Moscova după ce a fost condamnat cu privire la fraudă.
