Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și-a modernizat laboratoarele în ultimii cinci ani și a extins capacitatea de analiză pentru a răspunde noilor fluxuri comerciale, inclusiv importurilor din statele Mercosur, a declarat pentru AGERPRES președintele instituției, Alexandru Nicolae Bociu.
El a precizat că România controlează deja aceste importuri și dispune de mecanisme pentru a identifica rapid neconformități și a proteja sănătatea publică, subliniind totodată că un acord comercial nu înseamnă ”liber la import” fără reguli.
”În perioada 2021-2025 au fost implementate și acreditate 22 de metode noi de analiză, iar alte 42 de metode existente au fost dezvoltate, portofoliul ajungând la 122 de metode acreditate, care permit determinarea a peste 1.000 de parametri. Media anuală a testelor efectuate a ajuns la aproximativ 18.367, în creștere cu 26,4% față de 2020, în timp ce controalele oficiale au crescut cu peste 31,4% (13.398 teste/an), iar autocontrolul la cerere cu 14,6%”, a explicat președintele ANSVSA.
România dispune de o rețea formată din 42 de laboratoare județene (LSVSA) și de trei institute naționale de referință, toate fiind acreditate conform standardului ISO/IEC 17025, ceea ce asigură recunoașterea rezultatelor în spațiul comunitar.
”Este o densitate rar întâlnită în Uniunea Europeană, unde controlul este adesea regionalizat sau externalizat. Toate laboratoarele noastre sunt acreditate ISO/IEC 17025 de RENAR (Organismul Național de Acreditare n.r.), ceea ce asigură recunoașterea rezultatelor în spațiul comunitar”, a precizat Bociu, menționând că relocarea Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară (IISPV) din București într-un sediu nou a fost unul dintre proiectele majore ale mandatului său.
Potrivit sursei citate, modernizarea infrastructurii de laborator a fost susținută și prin proiecte europene de finanțare accesate de ANSVSA între 2022 și 2025.
Astfel, instituția a implementat nouă proiecte majore, cu investiții totale de aproximativ 35,7 milioane de euro (peste 177 milioane de lei), care au vizat dotarea laboratoarelor cu tehnologii avansate, cercetarea în domeniul sănătății animalelor, digitalizarea serviciilor și eficiența energetică a infrastructurii.
De asemenea, veniturile extrabugetare ale laboratoarelor ANSVSA au înregistrat, în medie, aproximativ 999.840 de lei anual în perioada 2021-2025, în creștere cu peste 22% față de 2016-2020, depășind 1,15 milioane de lei în 2022 și 2023. În 2025, investițiile au atins peste 1,1 milioane de lei, ceea ce confirmă consolidarea activității. Investițiile în echipamente au totalizat 8,15 milioane de lei, fiind achiziționate 21 de echipamente noi, dintre care șapte pot detecta substanțe la nivel extrem de scăzut, părți per trilion (ng/kg).
În ceea ce privește activitatea Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA), aceasta s-a intensificat în ultimii ani, atât prin creșterea numărului de probe analizate, cât și prin extinderea capacității de diagnostic.
”La IDSA, evoluția a fost remarcabilă: de la circa 51.600 de probe în 2021, la peste 86.000 de probe în 2025, adică o creștere cu 67%. Am integrat rapid diagnosticul pentru patogeni noi în România, precum variola ovină și noile serotipuri de Bluetongue. În 2025, am finalizat implementarea sistemului PACS (un sistem digital de monitorizare și trasabilitate a materialului biologic periculos n.r.) cu sprijinul DTRA (Agenția pentru Reducerea Amenințărilor la Adresa Apărării din Statele Unite ale Americii n.r.), trecând la un control digital strict, cu coduri de bare, pentru transferul sau sau distrugerea materialului biologic periculos. Unitatea de înaltă biosecuritate a fost revitalizată tehnic, inclusiv cu centrală termică nouă și sisteme automate de decontaminare, în acord cu standardele EuFMD (organismul european principal care ajută statele să se pregătească și să reacționeze în cazul apariției febrei aftoase la animale.n.r.)”, a adăugat șeful ANSVSA.
În 2025, IDSA avea 194 metode acreditate RENAR, iar succesul din 2024 – izolarea în premieră europeană a virusului PMR (pesta micilor rumegătoare) – a consolidat statutul de partener strategic pentru Laboratorul de Referință al Uniunii Europene (EURL), a punctat Bociu.
Pentru 2026, ANSVSA are în vedere dezvoltarea rețelei de laboratoare prin adaptare analitică proactivă, inclusiv achiziția de kituri specifice pentru substanțele și pesticidele utilizate în spațiul Mercosur, care nu sunt de uz curent în Uniunea Europeană.
”ANSVSA nu este doar un controlor, ci un facilitator economic. Pentru 2026, direcțiile sunt orientate către dezvoltarea rețelei de laboratoare prin adaptare analitică proactivă, inclusiv achiziția de kituri specifice pentru substanțele și pesticidele utilizate în spațiul Mercosur, care nu sunt de uz curent în UE; control orientat pe evaluarea riscului, inclusiv digitalizarea sistemelor de alertă pentru a direcționa resursele către categoriile sensibile (de exemplu carnea de pasăre sau fructele exotice); diplomație veterinară și extindere globală prin deschiderea de piețe noi, diversificarea celor existente, protocoale comerciale cu state de mare putere și finalizarea auditurilor pentru destinații noi din America Latină și Asia; maximizarea valorii adăugate, respectiv trecerea de la export de materie primă la produse procesate, în special produse compuse și lactate (EAU, Brazilia), și extinderea exporturilor de subproduse către Asia”, a menționat oficialul ANSVSA.
Bociu a subliniat că ANSVSA aplică o politică de toleranță zero față de neconformități, cu reacții rapide precum reținerea, respingerea sau, după caz, distrugerea loturilor contaminate cu Salmonella, Listeria, aflatoxine sau alte substanțe periculoase.
Potrivit acestuia, controalele pentru produsele importate se realizează pe baza analizei de risc și a alertelor europene, iar orice produs alimentar care intră în Uniunea Europeană trebuie să respecte aceleași standarde de siguranță alimentară, sănătate animală și trasabilitate.
Referitor la îngrijorările publice privind Acordul UE-Mercosur, șeful ANSVSA a dat asigurări că există mecanisme pentru a identifica rapid neconformități și a proteja sănătatea publică, chiar dacă în prezent nu există toate kiturile necesare pentru toate analizele specifice unor produse din Mercosur.
”Înțeleg îngrijorările legate de capacitatea UE și a României de a verifica volume mari și lanțuri lungi, dar România controlează și astăzi importurile din Mercosur, iar experiența arată că avem mecanisme pentru a identifica rapid neconformități și a proteja sănătatea publică. Un element esențial este IISPV, cu expertiză în siguranța alimentelor și a hranei pentru animale: microbiologie, contaminanți, reziduuri. Controlul se face orientat pe risc. Spunem transparent: astăzi nu avem, în mod curent, toate kiturile posibile pentru absolut toate analizele specifice unor produse din Mercosur – în special pentru substanțe (pesticide) care nu sunt utilizate în UE. Asta nu înseamnă lipsă de control, ci faptul că lucrăm pe baza analizei de risc, a alertelor, a neconformităților și a cerințelor UE privind reziduurile, unde aceleași limite MRL (Maximum Residue Limit n.r.) se aplică și produselor importate. Aceste limite reprezintă concentrația maximă legală, considerată sigură, a reziduurilor de pesticide sau medicamente veterinare din alimente, stabilită pentru a proteja sănătatea consumatorilor și garantează că alimentele nu conțin cantități nocive. Angajamentul nostru este clar: când apare o nevoie justificată pentru kituri sau metode specifice, ANSVSA le achiziționează și își adaptează rapid planul de control”, a explicat el.
În opinia sa, un acord comercial nu înseamnă ”liber la import” fără reguli.
”Orice produs alimentar care intră în UE – indiferent că vine din Mercosur sau din alt stat terț – trebuie să respecte standardele europene de siguranță alimentară, sănătate animală și trasabilitate. Intrarea se face prin controale oficiale la punctele de control la frontieră, cu pre-notificare și documentație în sistemele UE”, a punctat președintele ANSVSA.
În prezent, România importă deja produse din această zonă precum: carne de bovină, pasăre și cal; pește și fructe de mare (merluciu, calamar congelat, creveți); fructe (portocale, mango, struguri, papaya, lămâi, kiwi); cereale și derivate (porumb, orez, ulei de porumb); oleaginoase (soia, făină de soia, arahide); condimente (piper, cacao); semințe și leguminoase (chia, quinoa, susan, năut) și produse uscate (stafide).
”Controalele nu sunt teoretice: au existat loturi cu neconformități – Salmonella, Listeria, aflatoxine, pesticide peste limite. În aceste situații, produsele sunt reținute, respinse și, după caz, distruse sau îndepărtate din circuitul alimentar conform măsurilor legale”, a mai spus șeful ANSVSA, Alexandru Bociu.
