Mandatul preşedintelui, ales în 2020, a fost marcat de o gravă criză economică pe fondul penuriilor, care au provocat proteste şi au redus practic la zero şansele sale de a fi reales.
Un sondaj publicat la sfârşitul lunii martie de firma de consultanţă Captura arăta doar 1% intenţii de vot pentru acest economist în vârstă de 61 de ani.
„Azi, informez poporul bolivian, cu o fermitate absolută, în legătură cu decizia mea de a renunţa la candidatura pentru un nou mandat prezidenţial”, a declarat el într-un mesaj difuzat pe postul oficial Bolivia TV.
„Propun cea mai amplă uniune a stângii, a organizaţiilor sociale şi a poporului în general în jurul unui program pentru a merge înainte, strângând rândurile în jurul candidatului care are cele mai mari şanse de a învinge jefuitorii Boliviei”, a adăugat el.
La sfârşitul lunii aprilie, partidul său, MAS, anunţase că l-a ales pe preşedintele în funcţie drept candidat la viitorul scrutin.
Actualul preşedinte a fost ministru al Economiei în cea mai mare parte a mandatului guvernului lui Evo Morales (2006-2019), care este acum principalul său adversar politic.
În ciuda interzicerii dreptului său de a candida, confirmată de Curtea Constituţională, şi a proceselor pentru presupus „trafic” de minori, Morales speră să revină în cursa pentru preşedinţie.
Conform parchetului, el ar fi întreţinut în 2015 o relaţie cu o adolescentă de 15 ani, din care un an mai târziu ar fi rezultat o fetiţă, cu consimţământul părinţilor, în schimbul unor beneficii.
Fostul lider de stânga şi fost lider sindical a respins întotdeauna aceste acuzaţii şi a susţinut că o anchetă pentru aceleaşi fapte a fost clasată fără rezultat în 2020.
Preşedintele Senatului, Andronico Rodriguez, considerat până recent ca unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai fostului preşedinte Morales, şi-a anunţat la rândul său candidatura.
