Preşedintele Curţii Constituţionale Marian Enache afirmă că hotărârea CCR de anulare a procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României nu a fost una de revizuire a hotărârii prin care au fost validate rezultatele din primul tur, amintind că, ulterior validării primului tur, au fost declasificate rapoartele serviciilor de securitate prezentate în şedinţa CSAT, decizie pe care o consideră ” *un moment istoric şi important pentru întreaga societate”. ”Deci hotărârea de anulare a procesului electoral este rezultatul competenţei constituţionale a Curţii de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României, iar nu rezultatul competenţei de confirmare şi validare a rezultatului alegerilor”, a argumentat Enache.
Preşedintele CCR a afost întrebat, într-un interviu acordat Juridice.ro, în legătură cu faptul că principala critică la nivelul societăţii este că hotărârea de anulare a alegerilor nu a fost o hotărâre justă/corectp şi dDe ce au fost validate rezultatele din turul întâi de scrutin şi, la câteva zile după aceea, au fost anulate alegerile cu totu.
”Hotărârea de anulare a procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României nu a fost una de revizuire a hotărârii prin care au fost validate rezultatele din primul tur. Am observat că şi în proiectul de raport consultativ al Comisiei de la Veneţia s-a preluat această chestiune şi vom face demersurile necesare pentru a transmite Comisiei de la Veneţia aceste precizări”..
Marian Enache a explicat că, după primul tur al alegerilor prezidenţiale CCR a fost sesizată, conform legii pentru alegerea Preşedintelui României, cu două cereri de anulare a alegerilor, formulate de doi candidaţi.
”Pe una am respins-o pentru că nu a fost formulată în termen. Pe a doua, pentru că a fost formulată în termen şi îndeplinea condiţiile de admisibilitate, am examinat-o şi am dispus cu unanimitate de voturi că, raportat la ansamblul aspectelor contestate, buletinele de vot trebuie renumărate pentru a nu exista niciun dubiu cu privire la rezultatele primului tur de scrutin, asigurând, astfel, necesara transparenţă în stabilirea rezultatului procesului electoral. Ca atare, în faţa cererii formulate de un candidat la alegerile prezidenţiale, în limitele şi în termenul stabilit de lege, Curtea a dispus renumărarea buletinelor de vot. Întrucât, în urma renumărării buletinelor de vot din ţară, CCR a observat că argumentele invocate de contestatar nu au fost justificate, singura soluţie posibilă şi obligatorie la acel moment, ţinând seama şi de termenul în care trebuie pronunţată hotărârea, era validarea rezultatelor primului tur de scrutin în conformitate cu art. 146 lit. f) teza a doua din Constituţie”, a argumentat preşedintele CCR.
El a reamintit că, ulterior validării, au fost declasificate rapoartele serviciilor de securitate prezentate în şedinţa CSAT.
”Această decizie de declasificare a reprezentat un moment istoric şi important pentru întreaga societate. În lumina acestor documente şi a realităţilor înscrise în acestea, la care au avut acces toţi cetăţenii şi toate instituţiile acestei ţări, Curtea şi-a activat competenţa constituţională obligatorie prevăzută în art. 146 lit. f) teza întâi din Constituţie şi a dispus anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României în temeiul prevederilor constituţionale. Aşadar, Curtea nu şi-a revizuit hotărârea de validare a rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidenţiale. Instituţia revizuirii nu este aplicabilă în procedura constituţională, raportat la faptul că judecata în contencios electoral este una in abstracto, şi nu in concreto. Deci hotărârea de anulare a procesului electoral este rezultatul competenţei constituţionale a Curţii de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României, iar nu rezultatul competenţei de confirmare şi validare a rezultatului alegerilor”, a pnctat Marian Enache.
Preşedintele Curţii Constituţionale a subliniat că Art. 146 lit. f) din Legea fundamentală cuprinde două atribuţii interrelate, dar, totodată, distincte ale Curţii Constituţionale: aceea de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Preşedintelui României şi aceea de a confirma rezultatul sufragiului.
”Aşadar, în logica juridică constituţională, hotărârea de anulare a procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României nu poate fi o hotărâre de revizuire a hotărârii de confirmare a rezultatului primului tur de scrutin, pentru că cele două hotărâri sunt expresia unor competenţe diferite. Părţile sau persoanele interesate într-o cauză nu pot să se substituie evaluării judecătorului. Dacă la fiecare hotărâre judecătorească partea care este nemulţumită ar supune unui proces de intenţie publică soluţia unei instanţe prin prisma propriului său drept subiectiv de apreciere a probelor în temeiul cărora judecătorul a pronunţat o hotărâre, substituindu-se sau încercând să se substituie dreptului de apreciere al judecătorului, care ar mai fi raţiunea existenţei sistemului judiciar? Părţile/persoanele interesate nu îşi pot face dreptate singure, pentru că ele ar deveni judecătorii propriilor lor cauze. Dacă am judeca lucrurile în această optică subiectivă, ne-am trezi în plin arbitrariu în privinţa respectării hotărârilor instanţelor judecătoreşti sau constituţionale”, a conchis judecătorul CCR.
