Preşedintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, cere ca 5% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul Municipiului Bucureşti să fie repartizat judeţului Ilfov. El îl acuză pe actualul primar general, Ciprian Ciucu, că se preface că nu înţelege ce se întâmplă în teren şi arată că, fără soluţii metropolitane, Bucureştiul se blochează, iar Ilfovul plăteşte costul real al extinderii Capitalei. Potrivit preşedintelui CJ Ilfov, aproape 130.000 de ilfoveni, care locuiesc oficial aici, plătesc impozit pe venit în Bucureşti.
”Eu rămân consecvent: Ilfovenii nu sunt cetăţeni de mâna a doua. Ilfovul nu cere privilegii. Cere corectitudine, echilibru şi respect într-un parteneriat real Bucureşti-Ilfov. Transportul metropolitan nu e un moft şi nici „pomană”. NU pot să tac după ultimele declaraţii ale primarului general al Capitalei. Săptămâna trecută, la întâlnirea cu liderii grupurilor politice din Consiliul General, acesta s-a plâns că Ilfovul „primeşte bani” de la Bucureşti pentru transportul metropolitan (cu referire la cele 230 de milioane cheltuieli STB) şi a aruncat vina pe „vremurile” şi „complicitatea” actualului preşedinte al României, Nicuşor Dan, fost primar general al Capitalei”, a a scris preşedintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, pe Facebook.
El arată că transportul metropolitan este o necesitate pentru Bucureşti şi Ilfov, construită pe o viziune de dezvoltare comună a zonei Bucureşti-Ilfov.
”Spre deosebire de preşedintele Nicuşor Dan, actualul primar general se preface că nu înţelege ce se întâmplă în teren. Fără soluţii metropolitane, Bucureştiul se blochează, iar Ilfovul plăteşte costul real al extinderii Capitalei. De aceea, Consiliul Judeţean Ilfov a trimis o adresă către autorităţile competente – Ministerul Finanţelor, Guvernul României şi Primăria Generală a Capitalei – prin care cerem un lucru legitim şi de bun-simţ: 5% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul Municipiului Bucureşti să fie repartizat judeţului Ilfov”, anunţă Thuma.
El menţionează că ”argumentele sunt puternice şi simplu de înţeles de orice om de bună credinţă”.
”În acte, în Ilfov, suntem 540.000. În realitate, depăşim un milion de locuitori. Oameni care au nevoie de drumuri, şcoli, spitale, apă şi canal, transport public şi servicii sociale. Şi mai e un adevăr pe care nu-l putem cosmetiza: Multe companii operează efectiv în Ilfov, dar au sediile în Bucureşti, iar banii se contabilizează acolo”, explică Hubert Thuma.
Potrivit preşedintelui CJ Ilfov, ”aproape 130.000 de ilfoveni (care locuiesc oficial aici) plătesc impozit pe venit în Bucureşti”.
”Vorbim de 1,2 miliarde lei. Dacă ne raportăm la numărul real de locuitori, suma este, realist, mult mai mare, apropiindu-se de 3 miliarde lei. Marii contribuabili din Ilfov au plătit TVA de peste 1,3 miliarde de euro (aproape 7 miliarde lei) către bugetul de stat, din care la Consiliul Judeţean Ilfov s-au întors 900.000 de euro. Şi, poate cel mai greu subiect: în Ilfov se vor depozita anul acesta aproximativ 1 milion de tone de deşeuri din Bucureşti. Acesta nu e „parteneriat”, e o presiune enormă pe comunităţile noastre, pe infrastructură şi pe sănătatea oamenilor”, explică Hubert Thuma.
Preşedintele CJ Ilfov anunţă că în această săptămână se va întâlni cu primarii din Ilfov.
”Suntem într-un stadiu avansat pentru a lansa un referendum pe tema depozitării deşeurilor din Bucureşti în Ilfov. Nu pentru conflict. Ci pentru că Ilfovul trebuie să fie respectat şi consultat când devine „curtea din spate” a Capitalei”, arată el.
”Şi mai spun ceva, foarte direct, dacă administraţia actuală a Bucureştiului continuă să trateze Ilfovul ca pe o zonă „bună doar să preia problemele” – gunoi, trafic, presiune urbană – atunci Ilfovul va fi obligat să ia măsuri ferme pentru a-şi proteja comunităţile. După episodul gunoaielor, iau în calcul inclusiv măsura de a sista eliberarea autorizaţiilor de construire în Ilfov, până când relaţia Bucureşti-Ilfov se aşază corect financiar şi administrativ. Ştiu foarte bine ce ar însemna asta: presiune uriaşă pe piaţa locuinţelor, pe dezvoltarea economică, pe infrastructura de servicii şi pe mobilitatea oamenilor. Bucureştiul ar resimţi imediat efectele pentru că Ilfovul a devenit supapa de dezvoltare a Capitalei: locuire, logistică, depozite, servicii, forţă de muncă. Dacă această supapă se închide, blocajele se mută înapoi în Bucureşti. Ceea ce se traduce prin mai multă aglomeraţie, preţuri şi mai mari, investiţii încetinite, trafic şi mai sufocant. Asta demonstrează, încă o dată, că Bucureşti şi Ilfov trebuie administrate cu cap, împreună, nu în contre”,afirmă Hubert Thuma.
El menţionează că nu ar fi ieşit public cu această poziţionare dacă nu vedea î”ncercarea de a transforma Ilfovul în vinovat de serviciu,inclusiv pe tema STB”.
”Să sugerezi că transportul public către Ilfov e „cauza pierderilor” şi să ignori faptul că zona metropolitană funcţionează ca un singur organism e o cale sigură spre blocaj, nu spre soluţii. Şi mai spun ceva, cu toată responsabilitatea: În loc să facem administraţie, am ajuns la dispute pe care nu mi le doream. Avem premier, primar general şi preşedinte CJ Ilfov din PNL – partidul care a avut sloganul „Modernizăm România”. Ar trebui să modernizăm, nu să ne acuzăm. I-am spus premierului Ilie Bolojan clar: Lupt pentru Ilfov şi e perfect legitim ca judeţul nostru să primească o cotă din IVG-ul încasat la Bucureşti, pentru că Ilfovul susţine zilnic Capitala prin oameni, economie şi infrastructură. Domnia sa a promis o discuţie aplicată, cu mine şi cu primarul general al Capitalei. Din păcate, această discuţie nu a mai avut loc”, mai scrie Thuma în postare.
