Preşedintele CNAS, Horaţiu-Remus Moldovan, a a participat, vineri, la Congresul Naţional de Securitate şi Sănătate în Muncă , unde a prezentat principalele posibilităţi de colaborare între medicii de medicina muncii şi furnizorii de servicii medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, în scopul protejării sănătăţii angajaţilor, în calitatea acestora de persoane asigurate.
”Conform prevederilor legale în vigoare, în baza scrisorilor medicale eliberate de medicii de medicina muncii, medicii de familie pot emite reţete compensate pentru medicamentele recomandate angajaţilor, în limitele competenţelor profesionale. În baza acestor scrisori medicale, medicii de familie pot continua managementul pacienţilor în funcţie de recomandările medicilor de medicina muncii şi pot decide necesitatea efectuării de investigaţii paraclinice sau pot emite bilete de trimitere către medicii de specialitate clinică din ambulatoriu ori către spitale, după caz”, a transmism vinero, CNAS, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, totodată, cabinetele de medicina muncii pot încheia convenţii cu casele de asigurări de sănătate în vederea recunoaşterii biletelor de internare eliberate de către medicii ce-şi desfăşoară activitatea în aceste unităţi.
Preşedintele CNAS a precizat că ”medicul specialist de medicina muncii este principalul consilier al angajatorului şi al reprezentanţilor angajaţilor în probleme de promovare a sănătăţii în muncă şi în îmbunătăţirea mediului de muncă din punct de vedere al sănătăţii în muncă.
Potrivit reprezentanţilor instituţiei, el a făcut apel la cei peste 400 de specialişti de securitate şi sănătate în muncă şi reprezentanţi ai angajatorilor prezenţi la congres să disemineze către angajaţi informaţii despre serviciile de prevenţie decontate de CNAS.
”Depistarea precoce a bolilor grave este şi în interesul angajatorilor, care pot evita astfel pierderea capacităţii de muncă a angajaţilor pe perioade îndelungate”, a subliniat preşedintele Horaţiu-Remus Moldovan.
Totodată, acesta a precizat că Ministerul Sănătăţii derulează un program naţional de prevenire a îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc determinanţi din mediul de viaţă şi muncă şi a făcut un apel ca şi alte instituţii publice cu rol în securitatea şi sănătatea în muncă să se implice activ în activitatea de prevenţie.
”Cu aceeaşi ocazie, preşedintele CNAS a prezentat principalele priorităţi ale instituţiei în perioada următoare: dezvoltarea Platformei Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS), renunţarea la utilizarea documentelor pe suport hârtie în relaţia medic-pacient şi medic-medic (principiul „zero hârtie”), eficientizarea cheltuielilor din domeniul sănătăţii, identificarea unei soluţii de facilitare a programărilor pacienţilor la furnizorii de servicii medicale”, a mai transmis CNAS.
Totodată, preşedintele CNAS a menţionat şi că sumele cu care contribuie asiguraţii la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) acoperă circa jumătate din costurile serviciilor de sănătate de care beneficiază aceştia, restul cheltuielilor fiind finanţate prin alocări de la bugetul de stat.
