Croaţii votau duminică în alegeri prezidenţiale în care preşedintele în exerciţiu, Zoran Milanovic, considerat un fel de ”Donald Trump”, un critic aprig al conservatorilor aflaţi la putere, este prezentat ca învingător, relatează AFP.
Milanovic, un fost premier social-democrat (SPD), ales în 2020 preşedinte al acestei ţări din Balcani şi bazinul adriatic, îi devansează în sondaje pe ceilalţi şapte candidaţi şi este creditat cu 37% dintre intenţiile de vot în primul tur.
Scorul cu care este creditat nu este suficient să obţină o victorie duminică seara.
Eş ar urma să-l înfrunte în turul doi, prevăzut la 12 ianuarie, pe Dragan Primorac, creditat cu 20% dintre intenţiile de vot, susţinut de către sonservatorii de la putere (HDZ) ai premierului Andrej Plenkovic.
Către ora 10.30 GMT (12.30, ora României), prezenţa la urne era de 14%, faţă de 16% la aceeaşi oră în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2019, a anunţat Comisia Electorală.
Primorac, care a votat la o oră după deschdeea secţiilor de votare, le-a cerut compatrioţilor săi să iasă în număr mare la vot pentru a ”decide viitorul patriei”.
”Croaţia are nevoie de unitate, Croaţia are nevoie de o poziţionare globală şi Croaţia are nevoie de o viaţă tihnită”, a declarat el, subliniind că va merge să asiste la o slujbă după ce şi-a făcut ”datoria civică”.
Primorac, în vârstă de 59 de ani, a făcut campanie prezentîndu-se drept un ”unificator”, evocând valorile familiale şi patriotismul.
Acest medic, un fost ministru al Ştiinţelor şi Educaţiei (2003-2009), îl acuză pe Milanovic de faptul că ”dezonorează Croaţia”.
Zoran Mlanovic, în vârsră de 58 de ani, i-a îndemnat pe croaţi să voteze ”pentru că merită” şi le-a cerut să-i ”acorde susţinerea” lor. În stilul său, el a folosit analogia schiatului.
”Sunt două maşe, inevitabil. La prima trebuie să-ţi ascuţi schiurile. La a doua (…) trebuie doar să cobori cu siguranţă, iar eu cred că asta va fi bine”, a declarat el presei după ce a votat.
Scrutinul se desfăşoară pe fondul unei inflaţii importante, unei corupţii generalizate şiunei penurii a forţei de muncă.
”FALS” ŞI ”PLICTISITOR”
În Croaţia, preşedintele este şeful armatei şi este reprezentantul pe scena internaţională al acestei ţări cu 3,8 milioane de locuitori, un stat membru al Uniunii Euripene (UE) şi NATO. El dispune de puţine puteri, însă este văzut de către croaţi ca un garant al echilibrului puterilor.
Actualul preşedinte este ”ultima barieră care împiedică ca toate pârghiile puterii să cadă pe mâna HDZ”, apreciază un alegător, Nenad Horvat, la Zagreb.
În timpul campaniei, principalii doi candidaţi s-au insultat şi ironizat reciproc.
Milanovic a declarat că Dragan Primorac este ”fals ca o bancnotă de 13 euro şi plictisitor ca un meci amical”.
Primorac a spus la rândul său că Milanovic este ”un preşedinte care n-are nimic sacru, nici patria, nici munca” şi care ”se scoală la 11.30”.
Milanovic, un fost lider SDP, care-i susţine noua candidatură, şi un fost premier (2001-2015), este un politician ascuţit în declaraţii.
El a trecut de la promisiunea unei Croaţii ”progresite, moderne şi deschise” la începutul actualului mandat, la o retorică populistă şi adesea ofensatoare.
Milanovic a denunţat agresiunea rusă împotriva Ucrainei şi totodată critică ajutorul militar furnizat de Occident Kievului.
”PRORUS”
Din cauza acestei politici, premierul l-a catalogat un ”prorus” care ”distruge credibilitatea Croaţiei în NATO şi UE”.
Croaţia a furnizat Ucrainei, cu toate acestea, un ajutor – nemilitar – în valoare de 300 milioane de euro.
Preşedintele în exerciţiu spune că vrea să împiedice Croaţia ”să fie antrenată în Războiul” din Ucraina.
”Atât timp cât sunt eu preşedinte, niciun militar croat nu va merge să poarte războaiele altora”, a declarat el.
Un informatician, Jure Tomicic, în vârstă de 35 de ani, este îngrijorat din cauza războiului în curs. ”Avem nevoie la şefia statului de un lider care va înţelege această situaţie mai serios şi care să nu facă glume”, declară el AFP.
Mulţi consideră aceste alegeri drept o nouă rundă între premierul în exerciţiu şi premier.
”Este vorba în continuare de conflictul între premier şi preşedinte. Restul e doar decor”, comentează la AFP analistul politic Zarko Puhovski.
Sondajele la ieşirea de la urne urmează să fie publicate la închiderea secţiilor de vot, la ora locală 19.00 (20.00, ora României), iar rezultate oficiale mai târziu duminică noaptea.
