Armenia şi Azerbaidjan, două foste republici sovietice din Caucaz, au purtat două războaie din cauza frontierei comune şi a statutului enclavelor etnice situate pe teritoriile lor. Ele s-au angajat pe 9 august, la Washington, să pună capăt conflictului teritorial, sub medierea preşedintelui american Donald Trump.
Proiectul acordului încheiat de Baku şi Erevan prevede crearea unei zone de tranzit ce traversează Armenia pentru a lega Azerbaidjanul de enclava sa Nahicevan, frontalieră cu Iran, care se opune acestei măsuri. Teheranul se teme că înfiinţarea acestei zone unde SUA ar putea dezvolta activităţi economice ar aduce o prezenţă străină la frontiera sa.
”Susţinem convorbirile de pace între Armenia şi Azerbaidjan”, a declarat marţi Pezeshkian, după o întâlnire cu premierul armean Nikol Paşinian, la Erevan.
El a insistat că ”poziţia Iranului este aceea că frontierele din Caucaz trebuie să rămână neschimbate”.
”A încredinţa reglementarea problemelor regionale unor puteri care se află în afara regiunii nu va face decât să complice şi mai mult situaţia”, a estimat şeful statului iranian.
De partea sa, Nikol Paşinian a afirmat că securitatea coridorului ce leagă Azerbaidjanul de Nahicevan ar fi asigurată ”de Armenia şi nu de o ţară terţă”.
”Pentru Armenia, la fel ca pentru Iran, inviolabilitatea frontierelor dintre ţările noastre are o importanţă vitală”, a adăugat el.
Conflictul teritorial între Armenia şi Azerbaidjan a vizat în special statutul Karabahului, o enclavă muntoasă ce a stat la originea a două războaie – unul la căderea Uniunii Sovietice şi altul în 2020.
Baku şi Erevan încearcă de mai multe luni să încheie un acord de pace. Azerbaidjanul a prezentat o listă de cerinţe Armeniei, printre care amendarea Constituţiei acesteia în sensul abandonării oricărei revendicări teritoriale asupra Karabahului.
