Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se reîntâlneşte joi cu liderii continentului european la Copenhaga, inclusiv ai UE, care vor să consolideze pe termen lung susţinerea Kievului, după ce Statele Unite şi-au pus-o în discuţie pe a lor, relatează AFP.
Acestei dezangajări americane de la întoarcerea la Casa la Albă a lui Donald Trump i se adaugă temerea unei prelungiri a războiului, atât de depărtate par perspectivele păcii în Ucraina.
Şefilor de stat şi de guverne ai celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene (UE), prezenţi deja la Copenhaga miercuri la un summit european informal, li se alătură joi alţi aproximativ 20 de lideri europeni, la un summit al Comunităţii Politice Europene (CPE).
CPE, o inţiţiativă lansată de către preşedintele francez Emmanuel Macron, reuneşte de două ori pe an, începând din 2022, liderii aproape întregii Europe, cu excepţia celor ai Rusiei şi Belarusului.
Acest al şaptelea summit se deschide de această dată într-o altă atmosferă, în urma unor multiple incursiuni ruseşti în spaţiul aerian european şi survolarea misterioasă cu drone a Copenhagăi.
”Ei ne ameninţă, ne pun la încercare şi nu se opresc”, a avertizat miercuri seara premierul danez Mette Frederiksen, evocând Rusia şi aceste încălcări ale spaţiului aerian în Europa.
Franţa a anunţat miercui că a plasat în arest preventiv doi membri ai echipajului unui petrolier aparţinând flotei fantome ruse suspectată de faptul că a putut servi lansării dronelor deasurpa Danemarcei, după ce a abordat această navă, “Boracay”, în largul coastelor franceze.
”ZID” ANTIDRONĂ
Pentru a răspunde ameninţării, europenii lucrează la implementarea unui ”zid” antidronă şi contează pe expertiza Ucrainei să-i ajute.
Preşedintele ucrainan speră, la rândul său, ca europenii să-şi confirme sprijinul şi promisiunea făcută Ucrainei de a adera într-o bună zi la Uniunea Europeană (UE).
”Europa trebuie să-şi respecte promisiunile, la fel cum fac, la rândul lor, ţările candidate. Mulţumesc şi contăm pe rezultate”, a declarat Zelenski pe X, citând declaraţii pe care spune că le-a făcut miercuri, prin video, în faţa liderilor UE.
”Este momentul ca Uniunea Europeană să-şi respecte angajamentele”, a recunoscut miercuri seara Antonio Costa, preşedintele Consiliului Euroepan, instanţa din care fac parte şefii de stat şi de guverne ai statelor membre UE.
Acest lucru este însă dificil atunci când este necesară unanimitatea Celor 27 în vederea avansării în negocieri, total blocate de Ungaria prin veto. Premierul ungar Viktor Orban a confirmat acest lucru miercuri, în faţa presei, la Copenhaga – este în corninuare ”nu” aderării Ucrainei.
Kievul contează de asemenea pe un angajament financiar de durată al aliaţilor săi europeni.
Este important ”să se dea vizibilitate Ucrainei în termeni de finanţare”, a recunoscut miercuri, la Copenhaga preşedintele francez Emamnuel Macron.
În acest sens, Comisia Europeană (CE) a propus să se folosească activele ruseşti blocate în Europa în vederea finanţării unui împrumut de 140 de miliarde de euro Ucrainei, pe care-l va rambursa doar dacă Rusia plăteşte, într-o bună zi, reparaţii de război, a explicat preşdinta Ursula von der Leyen.
Majoritatea statelor membre UE sunt în favoarea acestui lucru, însă Belgia – unde se află esenţialul acestor active ruseşti blocate în Europa – este foate reticentă.
”Este absolut clar că Belgia nu poate să fie singurul stat membru care să suporte riscurile” acestei operaţiuni, a promis von der Leyen, declarându-se ”mulţumită” de felul în care a fost primită propunerea sa la Copenhaga.
