Cotaţiile aurului au atins marţi, pentru prima dată în istorie, nivelul de 4.000 de dolari pe uncie, pe fondul slăbirii dolarului american, al tensiunilor geopolitice, al incertitudinii economice şi al inflaţiei persistente, relatează CNBC.
Contractele futures pe aur se tranzacţionau la 4.005,80 dolari uncia, marcând o creştere de peste 50% de la începutul anului. În acelaşi timp, indicele dolarului american s-a depreciat cu aproximativ 10%, în contextul politicilor economice imprevizibile ale administraţiei Trump şi al presiunilor exercitate asupra Rezervei Federale.
Băncile centrale şi investitorii individuali cumpără masiv aur, iar China, alături de alte state, îşi diversifică rezervele, renunţând treptat la titlurile de trezorerie americane, după sancţiunile impuse Rusiei în 2022. Totodată, investitorii de retail caută protecţie în faţa inflaţiei ridicate.
Noua creştere a preţului aurului a fost stimulată de decizia Fed de a reduce dobânda de politică monetară în septembrie, prima tăiere din acest an, ceea ce a diminuat atractivitatea titlurilor de stat pe termen scurt.
Piaţa anticipează alte două reduceri ale ratei fondurilor federale, aflate acum între 4,00% şi 4,25%, până la finalul anului. Următoarea şedinţă a băncii centrale americane este programată pentru 29 octombrie.
Investitorul Ray Dalio, fondatorul Bridgewater Associates, a recomandat marţi ca ”aproximativ 15% din portofoliu să fie plasat în aur”, afirmând că obligaţiunile nu mai reprezintă ”un depozit eficient de valoare”.
Pe de altă parte, Bank of America a avertizat luni că aurul se apropie de o fază de ”epuizare a trendului ascendent”, care ar putea fi urmată de o consolidare sau o corecţie în trimestrul al patrulea.
