Acordul prevede o creștere masivă a importurilor de energie din SUA către Europa, ceea ce ar însemna triplarea volumelor actuale. Dar, analiștii avertizează că acest lucru este impracticabil, din cauza lipsei capacităților logistice și a faptului că importurile energetice sunt gestionate de firme private, nu de instituțiile UE.
În prezent, SUA cer 15% tarif vamal pe majoritatea exporturilor europene, în timp ce UE este presată să investească sume colosale în infrastructura energetică americană.
În domeniul auto, SUA au redus tarifele la 15%, în timp ce UE a eliminat complet taxa de 10% pentru automobilele americane. Cu toate acestea, lipsa armonizării standardelor tehnice rămâne o problemă nerezolvată.
Lobby-ul auto german a criticat dur acordul, estimând că până la 70.000 de locuri de muncă ar putea fi pierdute în Europa, pe măsură ce producătorii auto își vor reloca producția în SUA pentru a evita tarifele.
Pentru sectorul aeronautic, acordul prevede tarife zero pentru aeronave și componente, un pas important după conflictul prelungit dintre Airbus și Boeing. Deși aparent echilibrat, acordul este considerat o soluție de compromis menită să prevină un nou război comercial într-un domeniu cu lanțuri globale de aprovizionare extrem de sensibile.
Deși Bruxelles-ul susține că produsele farmaceutice rămân scutite de taxe, administrația Trump ia în calcul impunerea unui tarif de până la 15%, în urma unei anchete de securitate națională.
Companiile de medicamente generice sunt cele mai afectate, din cauza marjelor de profit extrem de mici, în timp ce Irlanda, cu un sector farmaceutic major, consideră că UE „a capitulat”.
Cipurile și echipamentele aferente vor beneficia de un regim tarifar zero, ceea ce favorizează exportatorii europeni precum ASML, dar consolidează și dependența UE de tehnologia americană.
În același timp, acordul nu conține nicio prevedere privind reglementarea digitală, o zonă sensibilă unde UE își dorește autonomie și reguli clare.
Deși Trump a lăudat achizițiile de armament american, oficialii UE au precizat că industria de apărare nu a fost parte a negocierii. Cu toate acestea, cheltuielile militare în creștere din Europa ar putea genera automat beneficii indirecte pentru firmele americane.
Se va reveni probabil la un sistem de cote asemănător cu cel din era Biden, cu un tarif de 50% aplicabil peste un anumit prag.
Acordul propune un „gard circular” pentru a bloca oțelul ieftin din China și alte piețe, oferind un oarecare avantaj producătorilor europeni specializați, dar fără garanții clare.
În domeniul alimentar, doar anumite produse agricole americane „nesensibile” vor beneficia de tarife reduse sau eliminate. Carnea de vită, vinul și băuturile spirtoase rămân subiecte sensibile aflate încă în negocieri.
