Preţurile petrolului au crescut puternic joi, recuperând pierderile din sesiunea precedentă, pe măsură ce investitorii au devenit tot mai sceptici că războiul din Orientul Mijlociu s-ar putea încheia rapid, transmite Reuters.
Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat cu 5,79 dolari, sau 5,7%, închizând la 108,01 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 4,16 dolari, sau 4,6%, până la 94,48 dolari pe baril.
Volumul tranzacţiilor pentru contractul Brent cu livrare apropiată a fost cel mai scăzut din 27 februarie, ziua de dinaintea începerii atacurilor lansate de Statele Unite şi Israel asupra Iranului.
Trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a confirmat că Washingtonul a transmis Iranului o listă cu 15 puncte care ar putea sta la baza negocierilor pentru încheierea conflictului. Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a declarat însă că Teheranul analizează propunerea, dar că nu există discuţii privind oprirea războiului.
Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că planul american este ”unilateral şi nedrept”, chiar dacă preşedintele american Donald Trump a afirmat că Iranul a permis trecerea a zece petroliere prin Strâmtoarea Ormuz ca gest de bunăvoinţă în cadrul negocierilor.
”Există multă confuzie şi frustrare cu privire la veridicitatea informaţiilor care vin din Statele Unite şi Iran. Investitorii se reorientează din nou către active considerate sigure pentru a-şi proteja capitalul”, a declarat Timothy Snyder, economist-şef la Matador Economics.
Potrivit unor surse citate de Reuters, Pentagonul pregăteşte trimiterea a mii de paraşutişti în zona Golfului Persic pentru a oferi administraţiei Trump opţiuni suplimentare pentru o eventuală operaţiune terestră. În paralel, două contingente de puşcaşi marini sunt deja în drum spre regiune.
De partea Iranului, mişcarea Houthi din Yemen, aliată cu Teheranul, a declarat că este pregătită să atace din nou rutele maritime din Marea Roşie în semn de solidaritate cu Iranul.
”Escaladarea militară continuă, inclusiv desfăşurările de trupe şi noile lovituri, alături de tranzitul limitat al petrolierelor în condiţiile impuse de Iran, continuă să tensioneze pieţele globale de energie”, a declarat analista MUFG Soojin Kim.
Conflictul a blocat aproape complet transporturile prin Strâmtoarea Ormuz, rută prin care trece în mod normal aproximativ o cincime din oferta mondială de petrol şi gaze naturale lichefiate. Agenţia Internaţională a Energiei a descris situaţia drept cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istorie.
De la începutul războiului, preţul petrolului Brent a crescut cu aproape 50%, iar WTI cu aproximativ 41%, chiar dacă ambele contracte au scăzut cu peste 2% miercuri.
Planul american în 15 puncte, transmis prin Pakistan, ar prevedea eliminarea stocurilor iraniene de uraniu puternic îmbogăţit, oprirea programului de îmbogăţire, limitarea programului de rachete balistice şi reducerea finanţării pentru aliaţii regionali ai Teheranului, potrivit a trei surse din cabinetul israelian.
Un oficial iranian a declarat că propunerea nu îndeplineşte condiţiile minime pentru un acord şi serveşte doar interesele Statelor Unite şi Israelului, dar a subliniat că diplomaţia nu a fost abandonată.
Între timp, producţia de petrol a Irakului a scăzut, iar rezervoarele de stocare au ajuns la niveluri critice, au declarat miercuri trei oficiali din sectorul energetic irakian. Irak a fost al doilea cel mai mare producător de petrol din OPEC după Arabia Saudită în 2025, potrivit datelor Administraţiei pentru Informaţii Energetice din SUA.
Calcule Reuters bazate pe date de piaţă arată şi că aproximativ 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei este blocată în urma atacurilor cu drone ucrainene şi a confiscării unor petroliere. Rafinăria rusă Kirishinefteorgsintez, una dintre cele mai mari din ţară, a oprit procesarea petrolului, joi, după ce atacuri cu drone ucrainene au provocat incendii în unele zone ale instalaţiei.
Există totuşi semne limitate că transporturile maritime încep să se reia. Un petrolier thailandez a traversat Strâmtoarea Ormuz după coordonare diplomatică cu Iranul, iar Malaezia a anunţat că şi navele sale primesc permisiunea de tranzit.
Ambasada Iranului în Spania a transmis joi că Teheranul ar putea răspunde pozitiv oricărei solicitări din partea Madridului privind tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, invocând respectul Spaniei pentru dreptul internaţional.
Franţa a anunţat că şeful armatei franceze a purtat discuţii cu reprezentanţi din aproximativ 35 de ţări pentru a identifica parteneri şi propuneri privind o eventuală misiune internaţională de redeschidere a Strâmtorii Ormuz după încheierea conflictului.
