Preţurile petrolului au crescut vineri, pe fondul scepticismului privind un armistiţiu în războiul cu Iranul; pe ansamblul săptămânii Brent a scăzut uşor

Preţurile petrolului au crescut vineri, reflectând scepticismul pieţelor privind perspectivele unui armistiţiu în conflictul cu Iranul, care durează de aproximativ o lună. Cu toate acestea, petrolul Brent a înregistrat prima scădere săptămânală din 9 februarie, după ce preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că negocierile cu Iranul merg bine, fără a oferi detalii, transmite Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 4%, ajungând la 112,3 dolari pe baril. Contractele pentru petrolul american West Texas Intermediate (WTI) au urcat cu 4,9%, până la 99,13 dolari pe baril.

Cotaţia petrolului Brent a crescut cu aproximativ 53% din 27 februarie, ziua dinaintea lansării atacurilor asupra Iranului de către Statele Unite şi Israel, însă în această săptămână a coborât cu peste 0,5%. Preţul petrolului WTI, care a urcat cu 45% de la începutul conflictului, se menţine aproximativ la acelaşi nivel faţă de săptămâna precedentă.

Traderii rămân precauţi în privinţa declaraţiilor lui Trump despre negocierile cu Iranul. Un oficial iranian a declarat pentru Reuters că o propunere americană transmisă Teheranului prin Pakistan este „unilaterală şi nedreaptă”.

”În ciuda discuţiilor despre dezescaladare, petrolul se tranzacţionează în funcţie de durata războiului, nu doar de titlurile din presă. Orice atac direct asupra infrastructurii petroliere sau un conflict prelungit ar putea determina pieţele să reevalueze rapid preţurile în sens ascendent”, a spus Priyanka Sachdeva, analist la Phillip Nova.

În timp ce Trump a prelungit termenul limită acordat Iranului pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz, avertizând că în caz contrar infrastructura energetică iraniană ar putea fi distrusă, Statele Unite au trimis şi mii de soldaţi suplimentari în Orientul Mijlociu. Liderul american analizează inclusiv posibilitatea folosirii trupelor terestre pentru a prelua controlul asupra insulei Kharg, un important hub petrolier iranian.

„Ne aşteptăm ca piaţa petrolului să devină imună la comentariile conciliante şi tonul optimist al lui Trump privind un acord, mai ales în contextul intenţiilor aparente de a trimite încă 10.000 de soldaţi spre Iran”, a transmis firma de consultanţă Ritterbusch & Associates într-o notă adresată clienţilor.

Războiul cu Iranul a scos aproximativ 11 milioane de barili pe zi din oferta globală de petrol, Agenţia Internaţională pentru Energie apreciind că această criză este mai gravă decât cele două şocuri petroliere din anii 1970 la un loc.

”În fiecare zi în care fluxurile prin strâmtoarea Ormuz rămân restricţionate, peste 10 milioane de barili de petrol lipsesc din piaţă, ceea ce tensionează şi mai mult oferta”, a declarat analistul UBS Giovanni Staunovo.

Analiştii Macquarie Group estimează că preţurile petrolului ar putea scădea rapid dacă războiul începe să se apropie de final în curând, însă ar rămâne peste nivelurile anterioare conflictului. În schimb, dacă războiul se prelungeşte până la sfârşitul lunii iunie, preţurile ar putea urca până la 200 de dolari pe baril.

În acelaşi timp, producătorii ruşi de petrol au avertizat cumpărătorii că ar putea declara forţă majoră pentru livrările din principalele porturi de la Marea Baltică, după atacuri ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse.

viewscnt

Trump afirmă că Statele Unite ar putea să nu vină în ajutorul NATO în caz de nevoie

Israelul are un nou aliat. Şeful armatei ugandeze ameninţă că va ataca Iranul