Preţurile petrolului au scăzut luni cu peste 2%, ştergând toate câştigurile înregistrate săptămâna trecută, pe fondul reducerii previziunilor OPEC privind creşterea cererii globale de petrol pentru 2024 şi 2025, în timp ce importurile de petrol ale Chinei au scăzut pentru a cincea lună consecutiv, transmite Reuters.
Planurile de stimulare economică ale Chinei nu au reuşit să inspire încrederea investitorilor, iar pieţele au continuat să urmărească posibile atacuri israeliene asupra infrastructurii petroliere iraniene.
Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 1,72 dolari, sau cu 2,23%, la 77,28 dolari, în timp ce contractele futures pentru ţiţeiul West Texas Intermediate (WTI) din SUA au scăzut cu 1,72 dolari, sau cu 2,4%, la 73,75 dolari pe baril. Săptămâna trecută, preţul petrolului Brent a câştigat 99 de cenţi, iar cel al WTI a crescut cu 1,18 dolari.
OPEC a redus luni previziunea pentru creşterea cererii globale de petrol în 2024 şi a revizuit în scădere şi proiecţia pentru anul următor, aceasta fiind a treia revizuire consecutivă în jos a grupului de producători.
China, cel mai mare importator mondial de ţiţei, a fost responsabilă pentru cea mai mare parte a revizuirii în scădere pentru 2024, OPEC reducând previziunea de creştere pentru ţară de la 650.000 barili pe zi (bpd) la 580.000 bpd.
Importurile de ţiţei ale Chinei pentru primele nouă luni ale anului au scăzut cu aproape 3% faţă de anul trecut, ajungând la 10,99 milioane bpd, arată datele. Scăderea cererii de petrol din China, cauzată de adoptarea tot mai largă a vehiculelor electrice (EV) şi de încetinirea creşterii economice după pandemia de COVID-19, a fost un factor de frânare pentru consumul şi preţurile globale ale petrolului.
Presiunile deflaţioniste din China s-au agravat, de asemenea, în septembrie, potrivit datelor oficiale publicate sâmbătă. O conferinţă de presă din aceeaşi zi i-a lăsat pe investitori nesiguri în privinţa dimensiunii pachetului de stimulente economice pentru revitalizarea economiei celei de-a doua puteri economice mondiale.
„Lipsa unui calendar clar şi absenţa măsurilor pentru a aborda probleme structurale, precum consumul slab şi dependenţa de investiţiile în infrastructură, au sporit ambiguitatea în rândul participanţilor de pe piaţă,” a remarcat Mukesh Sahdev, şeful global al pieţelor de mărfuri – petrol la Rystad Energy.
Veştile negative din China au cântărit mai mult decât preocupările pieţei legate de posibilitatea ca un răspuns israelian la atacul cu rachete iraniene din 1 octombrie să perturbe producţia de petrol.
Statele Unite au anunţat duminică că vor trimite trupe în Israel, împreună cu un sistem avansat anti-rachetă, într-o desfăşurare neobişnuită destinată să întărească apărarea aeriană a ţării.
„Deşi un atac al Israelului asupra Iranului este probabil să aibă loc, măsurile de întărire recente ale armatei americane ar putea fi liniştit reacţiile de ambele părţi,” a declarat Dennis Kissler, vicepreşedinte senior de tranzacţionare la BOK Financial.
„Comerţul va rămâne nervos, iar cei mai mulţi manageri de fonduri vor rămâne pe margine,” a spus Kissler.
Washingtonul a încercat în privat să convingă Israelul să îşi calibreze răspunsul pentru a evita declanşarea unui război mai amplu în Orientul Mijlociu, au spus oficiali, preşedintele Joe Biden exprimându-şi public opoziţia faţă de un atac israelian asupra siturilor nucleare iraniene şi faţă de preocupările legate de un atac asupra infrastructurii energetice a Iranului.
Dolarul a atins, de asemenea, un maxim al ultimelor nouă săptămâni luni, într-o sesiune de tranzacţionare redusă. O monedă americană mai puternică poate afecta cererea de petrol denominat în dolari din partea cumpărătorilor care folosesc alte monede.
