Cotaţiile internaţionale ale petrolului au scăzut luni cu aproximativ 1 dolar pe baril, în urma unor informaţii potrivit cărora Iranul ar dori o încetare a ostilităţilor cu Israelul, alimentând speranţele unui armistiţiu şi reducând temerile privind o posibilă întrerupere a livrărilor de ţiţei din Orientul Mijlociu, transmite Reuters.
Contractele futures pentru Brent au scăzut cu 1,4%, ajungând la 73,20 dolari/baril, în timp ce preţul ţiţeiului WTI (West Texas Intermediate) a coborât cu 1,47%, la 71,91 dolari/baril.
Potrivit mai multor surse citate de Reuters, Teheranul a cerut Qatarului, Arabiei Saudite şi Omanului să exercite presiuni asupra preşedintelui american Donald Trump pentru a convinge Israelul să accepte un armistiţiu, în schimbul unei deschideri din partea Iranului în negocierile privind programul său nuclear. Informaţiile au fost publicate iniţial de Wall Street Journal.
Scăderea vine după ce vineri preţul petrolului crescuse cu peste 7%, în contextul bombardamentelor lansate de Israel asupra Iranului, pe fondul acuzaţiilor privind dezvoltarea unei arme nucleare de către Teheran. Creşterea accelerată de vineri a fost considerată de analişti o reacţie speculativă, iar corecţia de luni a fost anticipată din punct de vedere tehnic.
”Piaţa era supracumpărată vineri, în urma unui val speculativ de capital, ceea ce o face vulnerabilă la corecţii rapide,” a explicat Rory Johnston, analist energetic şi fondator al publicaţiei Commodity Context.
Deşi ambele părţi au vizat infrastructură militară şi energetică în ultimele zile, facilităţile-cheie de export de petrol nu au fost atinse.
”Israelienii nu au lovit insula Kharg, iar asta este ceea ce contează acum,” a declarat Robert Yawger, analist la Mizuho. Kharg este principalul hub de export al Iranului. Un atac asupra acestui punct ar putea propulsa preţul petrolului spre 90 dolari/baril, a avertizat el.
Harry Tchilinguirian, şeful departamentului de cercetare al Onyx Capital, a adăugat că ”totul depinde de cum evoluează conflictul în jurul fluxurilor energetice.”
Până în prezent, capacitatea de producţie şi export a fost protejată, iar Iranul nu a întreprins acţiuni care să obstrucţioneze traficul prin Strâmtoarea Hormuz.
Totuşi, forţele navale au raportat o creştere a interferenţelor electronice asupra sistemelor de navigaţie ale navelor comerciale în zona Golfului şi a Strâmtorii Ormuz, afectând rutele maritime într-una dintre cele mai importante căi de transport energetic din lume – prin care trec zilnic între 18 şi 19 milioane de barili de ţiţei şi derivate petroliere.
Iranul, membru OPEC, produce în prezent aproximativ 3,3 milioane de barili pe zi şi exportă peste 2 milioane, iar analiştii estimează că statele din OPEC+ ar avea capacitate de rezervă suficientă pentru a compensa o eventuală întrerupere a livrărilor iraniene.
