De la o întoarcere a astronauţilor în jurul Lunii şi până la alegerile de la jumătate de mandat în Statele Unite, AFP prezintă cinci evenimente de urmărit în 2026.
ASTRONAUŢI ÎN JURUL LUNII
2026 ar putea să fie anul întoarcerii astronauţilor în jurul Lunii.
Amânată în mai muilte rânduri, misiunea cu echipaj Artemis 2 a NASA – împreună cu partenerii săi privaţi, ca de sexmplu SpaceX – este prevăzută la începutul anului viitor – cel mai târziu în aprilie.
Este o etapă-cheie a întoarcerii americanilor pe solul lunar, anunţată de către Donald Trump în primul său mandat (2017-2021) să aibă loc cât mai rapid posibil, înaintea Chinei, care vrea să ajungă pe Lună până în 2030.
China face deja pregătiri în acest sens. Sonda Chang’e 7 urmează să efectueze în 2026 o explorare a polului sud al satelitului Terrei, iar testele navetei sale spaţiale Mengzhou continuă.
India îşi afişează, la rândul său, ambiţiile mari în privinţa cuceririi spaţiului. După ce a depus un robot pe Lună în 2023, ISRO prevede să trimită un astronaut pe orbită, cu propriile mijloace, în 2027.
Luna a devenit o escală obligatorie înaintea unei călătorii către Marte. Ea este folosită în vederea instalării pe ea a bazelor releurilor, dar şi la testarea combinezoanelor, vehiculelor, energiei şi la învăţarea pe ea cum se trăieşte în spaţiul cosmic îndepărtat.
O CUPĂ A LUMII LA FOTBAL ÎN AFARA NORMELOR
48 de echipe, 104 meciuri, trei ţări-gazdă, Mondialul 2026, care va avea loc în Statele Unite, Mexic şi Canada se anunţă un turneu în afara normelor – pe 16 stadioane, la patru ani de la triumful Argentinei lui Lionel Messi împotriva Franţei, în finala din Qatar.
Cea mai populară competiţie din lume îşi schimba dimensiunea cu totul şi se va desfăşura timp de şase săptămâni – de la 11 iunie, la 19 iulie 2026 – pe 16 stadioane repartizate pe aproape 4.000 de kilometri pătraţi, teritoriul american dându-şi partea leului, cu 11 incinte.
Este ocazia visată de Donald Trump de a face din ea o vitrină a preşedinţiei sale şi o armă politică, în contextul în care relaţiile cu Canada şi Mexicul sunt haotice, din cauza războiului comercial declanşat la câteva luni după ce a intrat în funcţie şi a măsurilor sale restrictive în domeniul imigraţiei.
Pe plan sportiv, nu lipsesc candidaţii care să încerce să-şi înscrie numele în palmares, între alţii giganţii sud-americani (Argentina, Brezilia) şi greii europeni (Franţa, Spania, Portugalia, Germania, Anglia).
FÂŞIA GAZA ŞI ALEGERI ÎN ISRAEL
În Orientul Mijlociu, presiunile americane au permis, în octombrie, un armistiţiu între Israel şi Hamas, după peste doi ani de război.
Armistiţiul se dovedeşte foarte fragil, iar Planul de Pace al preşedintelui american în Fâşia Gaza lasă numeroase puncte în suspans, ca de exemplu viitoarele etape ale retragerii armatei israeliene sau forma de guvernare viitoare a teritoriului plestinian.
Prin susţinerea Planului Trump, Consiliul de Securitate al ONU a pus, în noiembrie, jaloanele unei desfăşurări a unei Forţe Internaţionale, pe care nu o vor, în fond, nici Guvernul israelian şi nici mişcarea islamistă palestiniană.
Hamasul refuză să se dezarmeze în condiţiile impuse de către premierul israelian Benjamin Netanyahu care, la vârsta de 76 de ani trecuţi, vrea să candideze în alegerile care urmează să aibă loc cel mai târziu în noiembrie 2026.
O largă majoriate a israelienilor vrea ca premierul să dea socoteală pentru războiul declanşat de atacul-surpriză al Hamas de la 7 octombrie 2023, iar o majoritate relativă se opune să fie graţial de către preşedinte, căruia i-a cerut în mod ofical acest lucru la sfârşitul lui noiembrie, pentru a scăpa de lungul proces de corupţie în care este judecat.
Netanyahu, care dispune doar de o majoritate relativă şi fragilă, ar putea fi tentat de opţiunea militară împotriva Hamas în Fâşia Gaza, sau împotriva Hezbollah în Liban, pentru a-şi păstra susţinerea alaţilor săi de extremă dreapta şi a încerca să obţină, înainte de scrutin, victoria totală pe care le-a promis-o israelienilor.
ALEGERI LA JUMĂTATE DE MANDAT ÎN SUA
După un 2025 marcat de întoarcerea zgomotoasă a lui Donald Trump la Casa Albă, alegerile de la jumătate de mandat – prevăzute la 3 noiembrie 2026 – reprezintă un jalon crucial al unei preşedinţii deja istorice în multe privinţe.
Noi guvernatori urmează să fie aleşi în 36 de state, toţi cei 435 de membri ai Camerei Reprrzentanţilor şi 35 dintre cei 100 de mebri ai Senatului.
Miza republicanilor este să-şi păstreze majoritatea fragilă în Congres.
Democraţii vor să preia Camera, eventual Senatul, în cazul unor performanţe puternice.
Recucerirea Congresului le-ar permite să pună frână vastului program al celui care va împlini 80 de ani.
Numele lui Donald Trump nu va apărea pe buletinele de vot, însă aceste alegeri vor fi un referendum pentru aproape 250 de milioane de americani cu privire la prima jumătate a celui de-al doilea mandat al miliardarului.
Persoana însăşi a preşedinelui va fi o temă majoră a campaniei, însă se aşteaptă să fie eclipsată de problema costului traiului, pe fondul unei inflaţii persistente,
Aceste alegeri de la jumătate de mandat vor servi totodată ca rampă de lansare a multor aspiranţi la preşedinţie în 2028, primul scrutin fără Donald Trump din 2012 încoace.
ÎŞI VA REVENI, OARE, LUMEA, DIN MODIFICĂRILE CLIMATICE?
Anul 2026 are toate şansele să rămână cald, la scară istorică. Ultimii 11 au fost cei mai calzi înregistraţi vreodată. Există 80% şanse ca recordul din 2024 să fie bătut până în 2029, a prezis Institutul meteorologic britanic.
Vor reacţiona, oare, naţiunile? COP30 în Brazilia tocmai a arătat că multileralismul climatic nu a murit, în pofida boicotului american şi conflictelor geopolitice.
”2026 trebuie să fie anul în care diplomaţia climatică internaţională se reinventează”, estimează, cu toate acestea, Rebecca Thissen, de la Climate Action Network. “COP-urile nu sunt un scop în sine, ci un punct culminant într-o agendă politică internaţională care are mare nevoie să-şi acordeze viorile”.
Fără să aşteptăm COP31, în noiembrie 2026, la Antalya, în Turcia, vom urmări câte ţări vor răspunde invitaţiei Columbiei, în aprilie, la Santa Marta, la prima Conferinţă Internaţională a abandonării energiilor fosile.
Aleksandar Rankovic de la centrul de reflecţie The Common Initiative este curios ”să vadă dacă rebeliunile generaţiei Z care au apărut în lume încep să lupte împotriva modificărilor climatice”.
