Consumul intern la grâu, porumb, floarea-soarelui şi orz va fi asigurat din producţia de cereale obţinută în acest an, chiar dacă încă nu a fost finalizat recoltatul la anumite culturi, iar în anul 2025 agricultura din România va fi una performantă, susţine ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
„La grâu avem o depăşire faţă de anul 2023 cu peste un milion de tone, iar la floarea-soarelui avem grad de autosuficienţă de 100%. Practic, consumul nostru este de undeva la 800.000 tone şi avem peste 1,3 milioane de tone recoltate. Avem la porumb în momentul de faţă 3,5 milioane tone recoltate, dar s-a recoltat doar jumătate din suprafaţa agricolă însămânţată cu porumb. Bineînţeles, aşteptăm recoltele foarte mari în zona unde avem sistemul de irigaţii din România, dar şi din partea de vest şi din Ardeal, unde se recoltează mai târziu. Nu avem probleme de grade de autosuficienţă la produse şi vorbim de porumb, grâu, floarea-soarelui, orz, unde chiar am avut o depăşire faţă de anul 2023”, a precizat Barbu, într-o conferinţă de presă, relatează Agerpres.
Barbu afirmă că în anul 2025 agricultura din România va fi una performantă, având în vedere datele primite de la anumite agenţii internaţionale de mediu care au anunţat prognozele privind vremea în perioada următoare.
„Cred că în anul 2025 agricultura din România va fi una performantă, iar producţiile vor fi unele foarte mari. Bineînţeles, am şi date concrete de la anumite agenţii şi de la Agenţia de Mediu din Londra. Vor fi precipitaţii în anumite zone ale ţării în perioada următoare, iar deficitul de apă din sol s-a reglat. Se anunţă o iarnă destul de grea, cu căderi de zăpadă, asta înseamnă că se va reduce deficitul de apă în sol. Vom continua în zona sistemului de irigaţii şi nu vom sista apa gratuită şi nu vom închide echipamentele de irigat până nu va da îngheţul. În continuare ne dorim ca fermierii să fie protejaţi. Vor avea toţi sprijinul pe care noi l-am acordat în anul acesta şi a fost un sprijin consistent. Dacă vorbeam mai devreme că au fost plăţi directe de granturi, în afară de cele de la Comisia Europeană, de 1,91 miliarde de euro, în alţi ani sprijinul a fost undeva la 200-300-400 de milioane de euro. Fermierii români merită să beneficieze de sprijinul total al Guvernului României şi al Ministerului Agriculturii şi de munca depusă de mine ca şi ministru, dar şi de colegii mei cu care am făcut echipă de un an jumătate de când sunt în fruntea MADR”, a adăugat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), producţia vegetală a crescut în 2023 cu 2,1%, până la valoarea de 66,26 miliarde de lei în preţuri comparabile, în timp ce producţia animală a scăzut cu 2,5%, consemnând o valoare de 40,65 miliarde de lei.
Chiriac (Reprezentanţa CE la Bucureşti): „Schimbările climatice sunt o realitate cu impact inclusiv în România”
Schimbările climatice sunt o realitate al cărei impact îl vedem din ce în ce mai mult şi aici, în România, a declarat, marţi, la evenimentul Climate Change Summit, Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.
„În mandatul actual, după cum ştiţi, Comisia Europeană a acoperit în mod cuprinzător politica climatică în agenda sa Green Deal, una care vizează abordarea urgenţei climatice, asigurând în acelaşi timp creşterea economică durabilă, echitatea socială şi intergeneraţională. Există deja câteva exemple remarcabile în România de bune practici care conduc agenda noastră de politică climatică înainte, de la comunităţi durabile până la acţiuni pentru protejarea pădurilor virgine unice din România sau proiecte care reunesc minţi tinere strălucite pentru a construi casele viitorului (…) UE şi-a stabilit obiective ambiţioase în materie de climă, care urmează să fie atinse până în 2030 şi 2050. Este vorba despre abordarea urgenţei climatice în creştere şi, în acelaşi timp, despre prosperitate şi competitivitate. Schimbările climatice sunt o realitate al cărei impact îl vedem din ce în ce mai mult şi aici, în România, şi de aceea toate cele 27 de state membre UE s-au semnat pentru a atinge obiectivele pentru 2030 şi neutralitatea climatică pentru 2050”, a spus Chiriac.
În cadrul intervenţiei sale, Ramona Chiriac a punctat faptul că România are un mix energetic echilibrat, o vastă experienţă şi un potenţial semnificativ încă neexploatat în materie de energie regenerabilă şi eficienţă energetică.
„Cadrul de reglementare privind combaterea schimbărilor climatice a făcut paşi importanţi înainte şi include un angajament politic de cooperare cu părţile interesate înspre decarbonizare. Capitolul RePowerEU al României are o componentă foarte importantă concentrată pe surse regenerabile şi eficienţă energetică, susţinute de finanţare europeană. Toate acestea sunt premise importante care pun România pe drumul către 2050. În următorii ani, va fi crucial pentru România să le valorifice pe deplin, să păstreze nivelul de angajament, să implementeze ceea ce este convenit la nivel european şi să nu dea înapoi”, a punctat şefa Reprezentanţei CE la Bucureşti.
Aceasta a adăugat că, în România, sunt necesare investiţii pentru un viitor mai curat şi o creştere economică pe termen lung precum şi pe necesitatea consolidării economiei sociale ca parte a creşterii competitivătiţii.
„În parcursul său spre decarbonizare, România are la dispoziţie instrumente financiare solide, precum Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu 44% alocare financiară pentru reforme şi investiţii de mediu, Fondurile de Coeziune, Fondul de Modernizare, Fondul pentru Dezvoltare Rurală sau Mecanismul pentru Tranziţie Justă. Iar la nivel european, 1 din fiecare 3 euro cheltuiţi merge către obiectivele de mediu”, a precizat Chiriac.
Potrivit sursei citate, dezvoltarea competenţelor sau sprijinirea IMM-urilor se află în centrul mecanismului de tranziţie justă, care îşi propune să sprijine regiunile, industriile şi lucrătorii care sunt cel mai afectaţi de tranziţia către neutralitatea climatică.
„Acest instrument, după cum ştiţi, acoperă şase judeţe din România – Gorj, Hunedoara, Dolj Galaţi, Prahova şi Mureş. Gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile şi utilizatorii de transport vor fi, de asemenea, sprijiniţi prin Fondul pentru climat social, astfel încât să nu rămână în urmă în această tranziţie. Şase miliarde de euro vor fi disponibile României numai din acest mecanism de sprijin până în 2032”, a susţinut Ramona Chiriac.
