După câteva cuvinte în limba engleză în care i-a invitat pe oameni să „vestească Evanghelia”, Robert Francis Prevost, în vârstă de 69 de ani, a rostit prima sa omilie ca papă în italiană, în faţa cardinalilor reuniţi în Capela Sixtină.
Pastorul augustin, pasionat de istoria creştină şi de matematică, a deplâns declinul credinţei în favoarea „altor certitudini precum tehnologia, banii, succesul, puterea şi plăcerea”.
În predica sa de vineri, noul papă a spus că există multe contexte în care credinţa creştină este considerată „absurdă” – în care domină puterea, bogăţia şi tehnologia – dar tocmai acolo este nevoie de misionari. „Lipsa credinţei este adesea însoţită în mod tragic de pierderea sensului vieţii, neglijarea milosteniei, încălcări îngrozitoare ale demnităţii umane, criza familiei şi multe alte răni care afectează societatea noastră”, a arătat el în discursul rostit în limba italiană.
Papa Leon al XIV-la a spus că Biserica ar trebui să fie un „far” pentru a ajunge în zonele care suferă de o „lipsă de credinţă”. El a cerut Bisericii Catolice să contracareze „cu disperare” această lipsă a credinţei. Leon a spus că a fost ales pentru a fi un „administrator credincios” al unei Biserici care va acţiona ca un „far care luminează nopţile întunecate ale acestei lumi”.
Leon al XIV-lea, care a purtat pantofi negri ca Francisc şi nu roşii aşa cum este tradiţia papală, a deplâns de asemenea „contextele în care Iisus, deşi considerat om, este redus la un fel de lider carismatic sau supraom”.
În prima sa apariţie, joi seară, în faţa unei mulţimi entuziasmate de aproximativ 100.000 de persoane în Piaţa Sfântul Petru, Leon al XIV-lea s-a adresat celor peste 1,4 miliarde de catolici din întreaga lume: „Pacea fie cu voi toţi!”
Vineri, Vaticanul a făcut publice toate angajamentele planificate pe termen scurt ale lui Leon al XIV-lea.
Sfânta Liturghie inaugurală a pontificatului său va avea loc duminică, 18 mai, în Piaţa Sfântul Petru, unde va susţine prima sa audienţă generală trei zile mai târziu, miercuri, 21 mai. În următoarele zile, Leon al XIV-lea va onora o serie de întâlniri, inclusiv rugăciunea Regina Coeli duminică la ora 12:00 (10:00 GMT), şi se va întâlni cu jurnaliştii la Vatican luni dimineaţa.
„Papa Leon al XIV-lea îşi va aduce propriul geniu în Biserică, iar acesta este un lucru foarte pozitiv”, a declarat vineri pentru AFP cardinalul francez François-Xavier Bustillo, care l-a descris pe papă drept „blând şi hotărât”.
Observaţiile sale viitoare, care includ rugăciunea Regina Coeli de duminică la prânz din Bazilica Sfântul Petru şi conferinţa de presă de luni cu jurnaliştii, vor fi urmărite îndeaproape pentru a afla în ce direcţie intenţionează să conducă Biserica şi ce fel de Papă va fi.
Alegerea sa a stârnit mândria multor credincioşi din Peru, unde Robert Francis Prevost a petrecut ani buni. „El şi-a arătat apropierea, simplitatea faţă de popor”, a declarat pentru AFP Luis Alberto Barrera, episcopul din El Callao.
„Sper doar că va duce mai departe moştenirea lui Francisc”, a declarat Azul Montemayor, 29 de ani, din Houston, sperând că noul papă „nu se va lăsa tras în jos de o ideologie mai conservatoare, cum există în acest moment în Statele Unite cu preşedintele Trump”.
Înainte de a fi ales papă, Robert Francis Prevost a fost foarte activ pe reţelele sociale, neezitând să afirme pe X că vicepreşedintele american „JD Vance greşeşte”, deoarece „Isus nu ne cere să prioritizăm iubirea noastră pentru ceilalţi”.
Reacţia internaţională la alegerea sa a fost copleşitoare. Donald Trump a vorbit despre o „mare onoare” pentru Statele Unite, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a invocat un pontificat care va „aduce pace şi speranţă”. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat speranţa că Vaticanul va continua să sprijine Kievul „moral şi spiritual”, iar Vladimir Putin s-a declarat sigur de o cooperare constructivă între Rusia şi Vatican.
Primele sale acţiuni vor fi urmărite îndeaproape: va decide să locuiască la reşedinţa Sfânta Marta, ca Francisc, sau se va întoarce la apartamentele papale? Care vor fi primele sale decizii
Originar din Chicago va trebui să facă rapid faţă unor provocări considerabile pentru o Biserică care pierde teren în Europa: finanţe, lupta împotriva pedocriminalităţii, pierderea de popularitate a credinţei..
El va trebui, de asemenea, să liniştească o Biserică care a fost uneori zguduită de pontificatul lui Francisc (2013-2025), punctat de reforme care au făcut obiectul unor critici interne acerbe. Cunoaşterea sa perfectă a Curiei Romane (administraţia Sfântului Scaun) ar trebui să-l ajute în această sarcină.
Ales de cardinali după nici 24 de ore de conclav, cel de-al 267-lea papă al Bisericii Catolice este al patrulea neitalian la rând după polonezul Ioan Paul al II-lea (1978-2005), germanul Benedict al XVI-lea (2005-2013) şi argentinianul Francisc.
Vineri, cotidianul Il Messaggero sublinia că Leon al XIV-lea poartă „în numele său un manifest social” preluat de la Leon al XIII-lea, în timp ce La Stampa îl descria drept un „papă din două lumi”, născut în Nord, dar cu rădăcini în Sud.
Cu Robert Francis Prevost, clasat printre moderaţi, cardinalii au optat pentru continuitate, chiar dacă americanul, făcut cardinal în 2023 de Francisc, care i-a condus ascensiunea la Vatican, este aşteptat să fie mai formal decât predecesorul său.
„Este atât opoziţie faţă de guvernul american, cât şi luarea în considerare a criteriilor geopolitice”, a declarat pentru AFP François Mabille, directorul Observatoire géopolitique du religieux. „Şi este, de asemenea, atât prin alegerea numelui său, Leon al XIV-lea, cât şi prin originile sale misionare, o legătură cu America Latină, unde a trăit”, a adăugat el.
Papa Leon al XIV-lea a fost ales suveran pontif abia de o zi şi are deja agenda plină de slujbe religioase, întâlniri diplomatice şi evenimente din cadrul Anului Sfânt, multe dintre acestea fiind organizate pentru predecesorul său, Francisc, informează Reuters.
După ce vineri a prezidat o liturghie alături de cardinali în Capela Sixtină, următorul său angajament public va fi o întâlnire cu cardinalii sâmbătă, urmată de rugăciunile de duminică la prânz (10:00 GMT), de la balconul principal al Bazilicii Sfântul Petru.
Liturghia inaugurală a pontificatului primului papă american din istoria de 2.000 de ani a Bisericii Romano-Catolice va avea loc în Piaţa Sfântul Petru pe 18 mai, a anunţat Vaticanul.
Alte angajamente în viitorul apropiat includ luarea în posesie canonică a trei bazilici – Bazilica Sfântul Paul din afara Zidurilor, pe 20 mai, Bazilica Sf. Ioan din Lateran şi Santa Maria Maggiore, unde se află mormântul lui Francisc, pe 25 mai.
Înainte însă, noul papă se va întâlni pe 12 mai cu miile de jurnalişti care au relatat despre conclav, iar pe 16 mai va prezida o audienţă pentru diplomaţii acreditaţi la Sfântul Scaun, cel mai mic stat independent din lume.
Prima sa audienţă generală cu credincioşii este programată pentru 21 mai.
Pe agendă se află şi continuarea Anului Sfânt 2025, denumit şi Jubileu, care are loc potrivit tradiţiei la fiecare 25 de ani şi atrage milioane de pelerini la Roma pentru o serie continuă de evenimente. Leon trebuie să continue celebrările începute de Francisc, care a murit pe 21 aprilie, la vârsta de 88 de ani.
Întâlniri speciale pentru a celebra anumite grupuri importante pentru Biserică cum ar fi coruri, familii şi clerici sunt planificate din mai până la finalul anului, inclusiv un amplu jubileu al tinerilor, care va avea loc în perioada 28 iulie-3 august.
Unul dintre principalele puncte din calendarul catolic al anului 2025 este canonizarea primului sfânt din generaţia milenialilor, Carlo Acutis. Iniţial, ceremonia fusese programată pentru 27 aprilie, dar a trebuit amânată din cauza decesului lui Francisc. Urmează să fie stabilită o nouă dată.
Papii nou aleşi pot face o impresie uriaşă în primele lor călătorii internaţionale, iar Leon va fi cel care îşi va decide priorităţile.
Va trebui însă să ia o decizie rapidă în ceea ce priveşte îndeplinirea unui angajament făcut de papa Francisc de a vizita Turcia la finalul lunii mai pentru a celebra cea de-a 1.700 aniversare a primului Conciliu de la Niceea, pe teritoriul oraşului Iznik de azi.
Realizarea acestei călătorii ar însemna o scurtă întrevedere cu patriarhul Bartolomeu, liderul spiritual al Bisericii Ortodoxe, întâlnire care ar simboliza un angajament reînnoit pentru unitatea creştină.
Leon va trebui să preia şi sinodul în plină desfăşurare despre sinodalitate – un proces global de consultare lansat de Francisc în 2021 astfel încât Biserica să devină mai inclusivă şi mai deschisă cooperării.
Zece grupuri de lucru urmează să-şi prezinte concluziile în luna iunie pe teme sensibile cum ar fi rolurile femeilor în Biserică. În martie, Francisc a extins procesul până în anul 2028.
