Comisarii europeni din noua echipă a Ursulei von der Leyen au început luni, la Bruxelles, fără tam-tam, audierile în Parlamentul European (PE), înaintea unui vot final prevăzut la 27 noiembrie, relatează AFP.
Primii doi pretendenţi, slovacul Maros Sefcovic (Comerţ) şi maltezul Glenn Micallef (Tineret, Cultură şi Sport) au răspuns – cu foarte mare prudenţă – întrebărilor eurodeputaţilor timp de peste trei ore.
Sefcovic, de exemplu, nu a prezentat un calendar al semnării Acordului de Liber-Schimb controversat al Uniunii Europene (UE) cu statele membre ale MERCOSUR – Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay şi Bolivia -, contestat de către franţa şi care înfurie agricultorii în Europa.
Negocieri ”tehnice” sunt în curs. ”Sper ca acest acord că fie încheiat pe baze foarte echitabile”, a tărăgănat slovacul în vârstă de 58 de ani, obişnuit cu acest exerciţiu al audierii, în măsura în care este comisar european din 2009.
Audierea a fost însă un botez de foc al lui Glenn Micallef, cel mai mic membru al viitoarei echipe, în vârstă de 35 de ani.
Alţi doi candidaţi erau audiaţi de către eurodeputaţi luni seara, luxemburghezul Christophe Hansen, însărcinat cu Agricultura şi grecul Apostolos Tzitzikostas, desemnat la Transporturi.
Cea mai aşteptată zi este 12 noiembrie, când sunt programate audierile celor şase potenţiali vicepreşedinţi, inclusiv francezul Stéphane Séjourné şi italianul Raffaele Fitto, care se află în centrul unei controverse din cauza apartenenţei sale la Partidul Fratelli d’Italia (FdI, neofascist).
După fiecare audiere, parlamentarii susţin sau resping potenţialii comisari, unul dintre rarele momente în care eurodeputaţii îşi pot afirma autoritatea asupra unui Comisii Europene (CE) a cărei omnipotenţă obişnuită îi irită cu regularitate.
În 2019, trei candidaţi au fost respinşi, inclusiv franceza de centru Sylvie Goulard, o palmă aplicată lui Emmanuel Macron.
”FRICA UNORA DE ALŢII”
Un vot final global asupra noi echipe este prevăzut apoi miercuri, 27 noiembrie, într-o sesiune plenară a PE la Strasbourg, iar noua CE urmează să intre în fnţcie la începutul lui decembrie, până în 2029.
Exerciţiul audierii este un echilibru subtil între instituţiile europene, state membre UE şi forţe reprezentate în PE. Dacă dreapta, prima forţă parlamentară, reuşeşte să doboare un candidat social-democrat, stânga va vrea să-i plătească cu aceeaşi monedă.
După ascensiunea conservatorilor în alegerile europene din iunie, PPE (dreapta) se află pe poziţie de forţă în viitoarea Comisie – cu aproximativ 15 dintre cele 27 de portofolii în acest stadiu.
”Ne pare rău de ancorarea la dreapta a întregii” noi echipe, a reacţionat delegaţia socialiştilor francezi.
Însă eurodeputatul olandez Bas Eickhout, copreşedintele grupului Verzilor, întrevede deja posibilitatea ca ”tuturor să le fie atât de frică unii de alţii, încât, la final, să păstrăm” comisarii propuşi, ceea ce ar evita orice răsturnare importantă.
Presupuşii comisari – câte unul din fiecare stat membru – au pregătit timp de mai multe săptămâni această audiere.
Comisarul în exerciţiu al mediului, ales eurodeputat ecologist în iunie, Virginijus Sinkevičius, îşi aminteşte de audierea sa în urmă cu cinci ani, într-un ”amestec de nervozitate şi adrenalină”. ”Cel mai dur a fost să gestionez presiunea”.
Există multe zvonuri despre comisarii susceptibili să fie bruftuluiţi în timpul audierilor.
Mulţi eurodeputaţi se gândesc la audierea de miercuri seara a ungarului Olivér Várhelyi, care i-a făcut idioţi, uitând să-şi închidă microfonul în precedentul mandat, a cărui apropiere faţă de Viktor Orban provoacă scrâşnete de dinţi.
Însă Olivér Várhelyi a moştenit un portofoliu mai degrabă modest, al Sănătăţii şi Stării de Bine a Aanimalelor, iar recuzarea sa le-ar da mână liberă naţionaliştilor lui Orban să ceară un portofoliu mai bun ori să lase lucrurile să curgă, avertizează o sursă diplomatică.
Italianul Raffaele Fitto, ales la vicepreşedinţia CE a ”Coeziunii” Teritoriilor, a luat-o înainte şi încearcă să calmeze polemica pe tema apartenenţei sale la partidul Georgiei Meloni de extremă dreapta.
Înainte de Fratelli d’Italia, ”mi-am început cariera politică” într-un partid ”de vocaţie europeană, Democraţia Creştină”, subliniază el într-un răspuns scris trimis eurodeputaţilor în vederea audierii sale, la 12 noiembrie.
Dreapta şi extrema dreaptă îi au în vizor pe socialista spaniolă Teresa Ribera (Tranziţia Ecologică) şi pe danezul Dan Jorgensen (Energie), cărora le reproşează, între altele, poziţia împotriva energiei nucleare.
