Primul BMW Art Car din istorie, realizat în 1975 de artistul american Alexander Calder, este expus în premieră la Bucureşti, în cadrul RAD Art Fair (23 – 26 aprilie, Hotel Caro din Bucureşti), ca parte a turneului global aniversar BMW Art Car World Tour.
Maşina, legendarul BMW 3.0 CSL, cunoscut ca Batmobile, nu a fost gândită ca un obiect de expus, ci ca una de competiţie. În 1975, BMW-ul pictat de Calder a intrat în cursa de 24 de ore de la Le Mans, unul dintre cele mai dure evenimente din motorsport. A urcat în clasament până pe locul 5, înainte de a abandona, dar momentul în care o lucrare de artă a ajuns pe circuit a schimbat felul în care puteau fi privite atât automobilul, cât şi arta contemporană.
Aşa a început seria BMW Art Cars, un proiect cu o istorie de jumătate de secol, în care 20 de artişti contemporani, de la Andy Warhol la Jeff Koons sau Cao Fei, au fost invitaţi să transforme automobile BMW în lucrări de artă, fără constrângeri, folosind maşina ca mediu de expresie.
Proiectul a început cu visul lui Hervé Poulain, organizator de licitaţii de artă, care îşi dorea să concureze la 24 Hours of Le Mans. Ideea lui: să convingă un artist – Alexander Calder – să îi picteze o maşină de curse care să fie baza participării la Le Mans. Trebuia doar să găsească un producător care să-i susţină participarea cu maşina şi echipa de curse. Din cauza crizei petrolului de la acea vreme, BMW se retrăsese din motorsportul european, dar a recunoscut valoarea proiectului şi a construit alături de Hervé Poulain o echipă specială care i-a inclus pe americanul Sam Posey (care venea după o scurtă interacţiune cu F1 şi Champcar/Indycar) şi francezul Jean Guichet (cu o bogată experienţă la Le Mans şi o victorie în 1964 cu Ferrari). Au folosit modelul BMW Motorsport de la acea vreme pentru cursele pe circuite: BMW 3.0 CSL. Astfel se năştea primul BMW Art Car.
Deşi trebuia să fie o aventură singulară – Poulain îşi îndeplinise visul şi participa la Le Mans – proiectul a avut atât de mult succes, încât BMW l-a continuat imediat. Cu implicarea celei mai importante galerii de artă de la acea vreme, condusă de Leo Castelli alături de soţia lui, Ileana (născută la Bucureşti – Ileana Schapira), BMW a ales următorii artişti, trei dintre cei mai mari ai momentului: Frank Stella 1976, Roy Lichtenstein 1977 şi apoi, după mai multe discuţii, Andy Warhol 1979. Ileana, cunoscută pe finalul carierei sub numele de Ileana Sonnabend, a jucat un rol esenţial în recunoaşterea mai multor artişti contemporani de valoare, printre care şi Andy Warhol sau Jeff Koons, lucru recunoscut şi de expoziţia postumă pe care MoMA New York i-a dedicat-o: Ileana Sonnabend: Ambassador for the New.
“Primul BMW Art Car, prezentat pentru prima dată în România, este un vis devenit realitate. BMW 3.0 CSL semnat de Alexander Calder este nucleul colecţiei din care au emanat toate celelalte automobile din serie: de la Stella, Lichtenstein şi Warhol la Hockney, de la Rauschenberg şi Mahlangu la Holzer, Éliasson, Koons, Cao Fei, Baldessari şi Mehretu. Aspectul său ludic, în culori primare, l-a transformat în cel mai iubit automobil de curse al competiţiei 24 Hours of Le Mans şi a lansat o adevărată traiectorie pentru toţi cei interesaţi de motorsport, design, artă, tehnologie şi inginerie. Opera lui Calder, cunoscută pentru «mobilele» sale, s-a tradus perfect într-o «sculptură în mişcare». Mai mult, încă din anii 1930, lucrările lui Calder au fost comparate cu cele ale lui Constantin Brâncuşi, de către Fernand Léger, printre alţii. Într-un interviu din urmă cu câţiva ani înainte de realizarea BMW Art Car-urilor sale, Calder admira «simplitatea» sculpturilor lui Brâncuşi, după ce îi vizitase atelierul de mai multe ori şi îl descria drept un loc «minunat». Prin adăugarea ludicului şi a bogăţiei culorii la esenţa minimalistă a lui Brâncuşi, BMW Art Car-ul său plin de bucurie devine ceva ce nu doar sugerează viteza, ci este, pur şi simplu, viteza. Ceva de privit şi de preţuit. Aşa cum i-a spus Calder pilotului de curse şi co-fondatorului BMW Art Car, Hervé Poulain: <<Câştigă – dar condu cu grijă!>>”, declară prof. dr. Thomas Girst, Head of Cultural Engagement BMW Group.
Colecţia BMW Art Car, începută în 1975 cu Batmobilul lui Calder, este definită printr-o reală diversitate culturală şi reuneşte artişti din contexte şi practici foarte diferite: de la figuri majore ale artei contemporane, precum Andy Warhol, David Hockney sau Jeff Koons, la artişti cu preocupări sociale şi de mediu, precum Olafur Eliasson, cunoscut pentru mesajele sale ecologiste, sau Jenny Holzer, recunoscută pentru instalaţiile cu text; de la repere ale artei europene, precum Rauschenberg sau Chia, la artişti care reprezintă culturi şi tradiţii vizuale non-occidentale – Esther Mahlangu (Africa de Sud – Ndebele nation) sau Kumantje Nelson Jagamara (artist aborigen australian); până la rafinatul japonez Matazo Kayama (Nihonga – pictură japoneză), John Baldessari, considerat părintele artei conceptuale, Cao Fei, care explorează arta digitală, şi, cel mai recent, Julie Mehretu, născută în Etiopia, cunoscută pentru promovarea culturii africane.
Alături de diversitate, libertatea de expresie este un element deosebit de valoros al proiectului. Artiştii sunt selectaţi de un juriu internaţional independent, alcătuit din curatori şi directori de muzee şi instituţii culturale globale (precum Solomon R. Guggenheim Museum şi Garage Museum of Contemporary Art), dar şi de Hervé Poulain, cel care a lansat ideea originală a proiectului.
„Ne bucurăm să descoperim şi legături româneşti în proiectul BMW Art Car – de la relaţia dintre Calder şi Brâncuşi până la influenţa pe care Ileana Sonnabend a avut-o ca unul dintre cei mai importanţi galerişti la nivel global. Este o dovadă a faptului că BMW Art Car este un proiect bogat şi universal şi este cu atât mai relevant că vorbim despre aceste conexiuni în cadrul RAD Art Fair, un eveniment care îşi propune să promoveze arta românească în exterior”, explică Alex Şeremet, Corporate Communication Manager BMW România.
Primul BMW Art Car, BMW 3.0 CSL semnat de Alexander Calder, poate fi văzut la RAD Art Fair (23–26 aprilie) şi, ulterior, până pe 15 mai, la Hotel Caro Bucureşti.
