Primul transplant de cord din România în 2026, realizat cu succes la Târgu Mureş unui băiat de 19 ani/ Medic: O cursă contra cronometru şi o demonstraţie de profesionalism şi solidaritate/ Condiţiile meteo extreme în care a fost adusă inima din Bucureşti

Primul transplant de cord din România în 2026 a fost realizat cu succes unui băiat 19 ani de către o echipă condusă de Horaţiu Suciu, şeful Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş. Medicul povesteşte că întreaga operaţiune pentru prelevarea inimii de la un donator de 22 de ani aflat în moarte cerebrală la un spital din Bucureşti şi aducerea organului la Târgu Mureş s-a desfăşurat în condiţii meteo extreme, cu vizibilitate aproape zero, motiv pentru care elicopterul Black Hawk al IGSU a zburat aproape integral deasupra drumului naţional, pentru ca piloţii să poată urmări vizual traseul. Intervenţia a durat aproximativ cinci ore. Chirurgul speră ca acest transplant să fie „primul dintr-o serie lungă”, într-un context în care numărul donatorilor „a scăzut dramatic în ultimii ani”. „A fost o cursă contra cronometru, dar şi o demonstraţie de profesionalism şi solidaritate între oameni care (…) funcţionează ca o singură echipă atunci când miza este viaţa”, mai spune medicul.

„Un băiat de 19 ani trăieşte. Primul transplant de cord din România din 2026. Cu câteva ore înainte să aflu că există o inimă pentru el, l-am întâlnit în salon. Un băiat de 19 ani, din judeţul Bistriţa, internat din luna octombrie la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş. Un copil obosit de boală, dar lucid şi foarte puternic, a cărui singură şi ultimă şansă era un transplant de cord. L-am întrebat dacă este pregătit. M-a privit şi m-a întrebat dacă există o inimă. I-am spus adevărul. Că, în acel moment, nu. Dar i-am mai spus ceva. Că simt că pentru el poate să fie bine. Că trebuie să aibă răbdare. Că uneori, viaţa mai face loc unei şanse”, povesteşte, într-o postare pe pagina sa de Facebook, prof, dr. Horaţiu Suciu, şeful Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş.

Potrivit medicului, tânărului îi fusese implantat, cu şase săptămâni înainte, un dispozitiv de asistare circulatorie – o inimă artificială. „Un aparat care nu vindecă, dar care cumpără timp, în aşteptarea unei minuni. Şi minunile vin”, afirmă medicul. 

Acesta a explicat că o echipă de medici din Târgu Mureş, coordonată de dr. Al Hussein Hussam, s-a deplasat la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti pentru prelevarea inimii de la un tânăr donator de 22 de ani, aflat în moarte cerebrală în urma unui accident rutier.

Potrivit medicului, întreaga operaţiune – deplasarea echipei de prelevare, preluarea inimii, întoarcerea la Târgu Mureş – s-a desfăşurat „în condiţii meteo extrem de dificile”, la minus 15 grade la sol.

„Zborul cu elicopterul Black Hawk al IGSU a fost făcut aproape integral deasupra drumului naţional, pentru ca piloţii să poată urmări vizual traseul, într-un context în care un front atmosferic sever făcea ca vizibilitatea să fie, pe alocuri, aproape de zero. Elicopterul, pilotat de comandantul Traian Cârstoiu, a aterizat la Târgu Mureş în jurul orei 21.00. Noi eram deja în sală, cu pacientul deschis pe masa de operaţie. Când am auzit elicopterul aterizând la spital, mi-am ridicat fruntea spre Cer. A fost o cursă contra cronometru, dar şi o demonstraţie de profesionalism şi solidaritate între oameni care, poate, nu se cunosc personal, dar care funcţionează ca o singură echipă atunci când miza este viaţa”, afirmă medicul.

Horaţiu Suciu menţionează că intervenţia chirurgicală, pe care a coordonat-o împreună cu echipa clinicii, a durat aproximativ cinci ore şi s-a încheiat cu succes după miezul nopţii.

„În sala de operaţie, alături de mine, au fost Marius Harpa şi Cosmin Banceu, iar echipa de anestezie a fost coordonată de dr. Pavel Stelian Morar. Însă întreg colectivul clinicii a fost exemplar. Eram deja după miezul nopţii, când inima a început să bată. Un alt piept. O altă viaţă”, adaugă medicul.

Potrivit acestuia, urmează perioada de îngrijiri post-transplant: recuperarea funcţiilor vitale, adaptarea imunologică şi „mai ales răbdarea”. 

„Este un drum care abia începe, dar este un drum posibil. Este primul transplant cardiac din România în 2026. Şi sper, din tot sufletul, să fie primul dintr-o serie lungă, într-un context în care numărul donatorilor a scăzut dramatic în ultimii ani. Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil fără o mobilizare excepţională a medicilor, asistenţilor, piloţilor, echipelor de intervenţie. Dar, mai presus de toate, nimic nu ar fi fost posibil fără decizia familiei donatorului. În cea mai grea zi a lor, au ales să spună «da» şi au decis ca dintr-o tragedie să nască o şansă”, povesteşte medicul, adăugând „un gând de mulţumire” familiei îndoliate şi „tot respectul” pentru „gestul lor”.

„Asta înseamnă transplantul. Nu doar chirurgie, ci viaţă care merge mai departe. Şi cât timp vom avea această încredere şi putere de la Dumnezeu şi de la oameni buni, vom continua”, încheie medicul Horaţiu Suciu într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Primul transplant de cord din România a fost realizat pe 24 octombrie 1999, unui tânăr de 23 de ani, la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, de către prof. dr. Şerban Brădişteanu, împreună cu prof. dr. Radu Deac, de la Târgu Mureş. La scurt timp, la Clinica de Chrurgie Cardiovasculară din Târgu Mureş, echipa profesorului Radu Deac realiza cel de-al doilea transplant cardiac din România.

Rareş Bogdan, la şedinţa PNL: Nu vin cu gânduri războinice, pur şi simplu vreau să cer lămuriri. Vreau să ştiu de ce colegii din conducerea PNL nu ies să explice oamenilor ce se întâmplă / Unii sunt mai apropiaţi de USR decât de propriul partid

Bucureşti: Două persoane, trimise în judecată pentru că au falsificat certificate de handicap, ajutând aproape 70 de oameni să iasă la pensie cu stagiul minim de cotizare redus. Prejudiciul cauzat bugetului depăşeşte 3 milioane de lei