La începutul anului, datoria publică era de 59.875,7 miliarde de forinți, ceea ce reprezenta 73,5% din produsul intern brut la momentul respectiv, ceea ce înseamnă că, în decurs de șase luni, statul ungar s-a îndatorat cu 4.105 miliarde de forinți, iar rata datoriei a crescut cu 2,5 puncte procentuale, ceea ce reprezintă o creștere foarte rapidă.
Cauza creşterii datoriei publice este, într-o măsură, deficitul ridicat de cont curent – în prima jumătate a anului a fost înregistrat un deficit de 2.773 miliarde de forinţi, când au avut loc și emisiuni importante de obligațiuni de stat, ceea ce a dus la creșterea datoriei publice.
Indicatorul datoriei din PIB este crescut, pe de o parte, de aceste procese fundamentale, iar pe de altă parte nu trebuie uitat că, potrivit datelor Oficiului Central de Statistică (KSH), creșterea PIB-ului a stagnat în primele șase luni, ceea ce, pe lângă creșterea datoriei nominale, contribuie şi la creşterea indicatorului deficitului din PIB.
Analizând evoluția datoriei publice și procesele bugetare din prima jumătate a anului, se poate concluziona că, în pofida normelor obligatorii ale Legii fundamentale și ale legilor privind finanțele publice, datoria publică nu va scădea în acest an, fiind așteptată chiar o ușoară creștere.
Conform analizei MNB publicate la sfârșitul lunii iunie, reducerea datoriei publice din acest an va fi îngreunată major de deficitul public ridicat și de “creșterea economică moderată”- banca centrală se așteaptă ca PIB-ul să crească cu 0,8% până în 2025.
Drept urmare, banca centrală a calculat în urmă cu doar două luni că rata datoriei publice va crește de la 73,5% la sfârșitul anului trecut la 73,7% până la sfârșitul anului 2025 și abia atunci va începe să scadă din nou.
După cum se poate observa, datoria se situează acum la 76%, astfel că este greu de crezut că indicatorul va scădea aproape de prognoza băncii centrale până la sfârșitul anului. Creșterea economică este slabă, în timp ce Guvernul, în pregătirea alegerilor, adoptă noi măsuri de creștere a cheltuielilor, respectiv de reducere a veniturilor, ceea ce nu contribuie la diminuarea datoriei publice.
Principala problemă a datoriei publice ridicate este că aceasta trebuie finanțată, ceea ce este posibil doar cu rate ale dobânzii ridicate în comparație internațională.
Potrivit planurilor, bugetul va cheltui în acest an o sumă record de 3.836 de miliarde de forinți (4,3% din PIB-ul preconizat) pe cheltuieli cu dobânzile. Aceste cheltuieli din PIB sunt cele mai mari din întreaga UE, neexistând nicio altă țară care să își poată finanța operațiunile la o rată atât de mare. Nu numai că datoria publică este scumpă, dar consumă și resurse semnificative de la buget: în timp ce statul este obligat să cheltuiască 3.800 de miliarde de forinți pe dobânzi, 4.700 de miliarde de forinți sunt alocate educației, iar 6.800 de miliarde de forinți pentru asistență medicală.
Cu alte cuvinte, dacă cheltuielile cu dobânzile ar putea fi diminuate cu 1.000-1.500 de miliarde de forinți pe termen mediu, s-ar elibera resurse importante, care ar putea fi alocate pentru cheltuieli sociale sau alte cheltuieli care deservesc interesele contribuabililor.
Problema nu a apărut peste noapte, ci este rezultatul anilor de politici bugetare și economice defectuoase.
Când Guvernul Orbán a ajuns la putere în 2010, unul dintre cele mai importante produse politice ale sale a fost lupta împotriva datoriei publice – după ce guvernele Partidului Socialist Ungar (MSZP) care au condus înainte de 2010, au crescut semnificativ nivelul datoriei publice în timpul crizei financiare din 2008. În spiritul luptei împotriva datoriei, Guvernul Orbán a naționalizat economiile fondurilor de pensii private, cheltuind cele 3.000 de miliarde de forinți obținute pentru reducerea datoriei publice şi pentru acoperirea golurilor bugetare.
În pofida retoricii împotriva datoriei, datoria de stat a crescut constant în anii 2010: Orbán și echipa sa au preluat guvernul la mijlocul anului 2010 cu o datorie de stat de 22 de mii de miliarde de forinți, pe care au majorat-o cu 9 mii de miliarde de forinţi, ajungând la 31 de mii de miliarde de forinți în zece ani, iar acum datoria de stat este de 64 de mii de miliarde de forinți, ceea ce reprezintă o creștere de 42 de mii de miliarde de forinți. Este adevărat că între timp, datoria publică din PIB a scăzut de la 83% la 65% – ceea ce este un rezultat incontestabil pozitiv.
Însă, după 2020, procesele de echilibru au fost complet răsturnate, drept urmare datoria publică practic s-a dublat în 5 ani și jumătate – şi încă nu s-a încheiat domnia guvernului Orbán, fiind așteptată o creștere de o mie de miliarde în anul următor. Datoria publică a scăzut la 65% din PIB în 2020, dar aceasta a crescut la 79% în 2021. Datoria publică actuală de 76% din PIB este cel mai mare din ultimii trei ani, iar analiștii se așteaptă la o reducere lentă a ponderii datoriei în trimestrele următoare.
